Fost consilier special al președintelui Barack Obama și ambasador al SUA în Rusia, Michael McFaul este acum profesor la Universitatea Stanford. Într-un amplu interviu pentru „The Insider”, pe care Podul îl reproduce parțial, el a explicat de ce Joe Biden nu va fi prieten cu Vladimir Putin și cum va acționa noul președinte american în relația cu țările post-sovietice.
- După confirmarea victoriei lui Joe Biden, Vladimir Putin l-a felicitat. Putin a reamintit că există dezacorduri între cele două țări, dar la sfârșitul scrisorii a subliniat că „la rândul său, el este pregătit pentru interacțiuni și contacte” cu noul președinte american. După părerea ta, este Biden pregătit să se ocupe de Putin?
- Am lucrat cu președintele ales Biden când era la Casa Albă. Am fost la ultima sa întâlnire cu premierul Putin - a fost cu mult timp în urmă, în 2011. Îmi amintesc că am călătorit la Moscova și ne-am întâlnit cu Putin, Medevedev și alții. Și știu ce fel de președinție va fi.
Numărul unu: nu va avea nicio ambiție să încerce să fie prieten cu Putin. Politica urmată de președintele Trump se va încheia cu Biden. Din punctul meu de vedere, Statele Unite nu au realizat nimic din încercarea lui Trump de a fi prieten cu Putin. Unii ar putea crede altfel, dar nu mă pot gândi la nimic bun pentru Statele Unite. Deci asta se va termina.
Numărul doi: în general, noul președinte va aduce moralitatea și valorile înapoi în politica externă americană spre deosebire de președintele Trump. Și va avea repercusiuni concrete asupra modului în care se ocupă de Rusia. Am citit investigațiile de presă, inclusiv în „The Insider”, acum există dovezi copleșitoare că guvernul rus a încercat să-l omoare pe Alexey Navalny. Asta va avea consecințe.
Numărul trei: Biden cunoaște cu adevărat regiunea - mai mult decât orice președinte anterior. A fost de multe ori în Ucraina, în Moldova (acolo am fost cu el). Deci, va muta centrul de interes și atenție al SUA de la Moscova la restul regiunii.
Numărul patru: noua Administrație va urma o strategie de limitare a comportamentului beligerant al lui Putin în străinătate și, în același timp, cred că vom avea un angajament concret în problemele pe care Rusia și Statele Unite le împărtășesc.
Și, în partea de sus a listei pentru mine, va fi controlul armelor ...
- Ați spus că otrăvirea lui Alexei Navalny va afecta relațiile bilaterale. Cum anume?
- Președintele Trump de ani de zile, din câte știu, nu a ridicat niciodată probleme de democrație, drepturile omului și stat de drept cu privire la Rusia. Asta nu a făcut parte din agenda sa. Asta se va schimba. Se schimbă deja. În calitate de vicepreședinte și candidat, Biden și echipa sa vorbeau deja despre aceste lucruri.
Bănuiesc că vor exista noi sancțiuni. Avem Legea Magnitsky. care împuternicește președintele să sancționeze persoanele care încalcă drepturile omului. Mă aștept să existe o activitate intensă în acest sens, după ianuarie, la nivelul noii Administrații.
Eu personal voi merge mai departe și voi face alte lucruri. Cred că, de exemplu, Rusia ar trebui suspendată din Interpol. Interpol ajută țările care respectă legea să coopereze pentru arestarea infractorilor. Rușii au arătat clar că folosesc Interpol-ul în scopuri politice. Nu respectă statul de drept în propria țară. Deci, de ce ar trebui Rusia să fie membru al Interpol? Cred că acesta va fi un alt semnal important.
- Să presupunem că Biden nu va încerca să se împrietenească cu Putin. Dar, din moment ce, din ancheta Bellingcat și The Insider, a devenit clar că FSB a fost direct implicat în otrăvirea lui Navalny și, prin urmare, Vladimir Putin se află în spatele acestei infracțiuni, cum va afecta acest lucru relația dintre cei doi presedinți?
- Biden nu-și face iluzii cu Putin. Îl cunoaște. Nu vor exista „resetări”, nici o încercare de a ne împrieteni cu el.
Ultima dată când Biden a fost în guvern în 2009, a fost o altă eră în Rusia și un alt președinte. Președintele Medvedev avea o viziune asupra lumii foarte diferită. Și „resetarea” dintre Obama a fost cu Medvedev - nu cu Putin. Odată ce Putin a revenit în 2012, „resetarea” s-a încheiat. Nu a vrut să coopereze cu Statele Unite. Asta nu s-a schimbat - el este încă la putere.
Cred că echipa lui Biden nu vrea să intensifice confruntarea. Nimeni nu vrea să intre în război cu Rusia. Evitarea unui scenariu de război este o parte importantă a diplomației. Uneori diplomația este mai importantă cu adversarii, nu cu aliații.
Echipa lui Biden este foarte searioasă în privința daunelor provocate de politicile agresive pe care Putin le aplică în străinătate. Și, apropo, l-aș invoca pe Anthony Blinken, care a fost nominalizat Secretar de Stat. Este un vechi prieten personal al meu. Ne cunoaștem de 30 de ani. De asemenea, este foarte serios în ceea ce privește Guvernul rus sub Putin și limitele de cooperare cu acesta.
- Ați menționat că Biden va acorda o atenție specială drepturilor omului, inclusiv în Rusia. Ai fost ambasador în Rusia, așa că știi din interior problemele legate de drepturile omului. Ce l-ați sfătui pe noul președinte în această problemă?
- Este dificil ca marile puteri, inclusiv Statele Unite, să aibă influență asupra drepturilor omului, atunci când conducerea țării respective nu dorește să o facă. Deci, cred că trebuie să fim înțelegători cu ceea ce pot realiza cei din afară și să ne dăm seama că, la sfârșitul zilei, lucrurile se vor schimba în Rusia, doar dacă rușii înșiși vor schimba lucrurile. Nu cei din afară.
Dar există ceva ce SUA pot și ar trebui să facă. În primul rând, să vorbim cu adevărat despre încălcările drepturilor omului. Când am fost ambasador sau când am trăit în Uniunea Sovietică, cu multe-multe decenii în urmă, asta doreau activiștii pentru drepturile omului. Au vrut ca Occidentul nu să-i ajute, ci să spună adevărul despre cei care îi răneau. Acesta este cel mai important lucru de făcut.
Mass-media independentă este importantă. De aceea, acum vorbesc cu tine, The Insider. Cred că Rusia are jurnaliști fantastici, independenți, mulți dintre ei trăiesc în exil. Statele Unite ar trebui să contribuie la îmbunătățirea infrastructurii unei mass-media independente globale.
Și atunci când există încălcări grave ale drepturilor omului, SUA ar trebui să folosească Legea Magnitsky pentru a continua să-i sancționeze pe vinovați. Unii ar putea argumenta: sancțiunile nu funcționează, comportamentul nedrept continuă. Dar cred că trebuie să faci ceva. Și pot, de asemenea, să văd că atunci când am fost ambasador în Rusia, Legea Magnitsky a avut un efect foarte mare asupra elitelor economice, care nu doreau să fie asociate cu guvernul rus, de teamă că nu vor putea merge în vacanță în Italia, Franța, în Caraibe, deoarece sancțiunile îi vor urmări în întreaga lume. Deci, cred că este important să continuăm să folosim și acel mecanism.
- Vladimir Putin menționează adesea statele baltice și Polonia în context negativ. Pe de altă parte, Joe Biden are o vastă experiență în relațiile cu Europa Centrală și de Est. Va consolida noul președinte relațiile cu aceste țări? Dacă da, va tensiona și mai mult acest lucru relațiile cu Moscova?
- Ai absoluta dreptate. Vicepreședintele Biden și, înainte de aceasta, senatorul Biden a petrecut o cantitate enormă de timp implicându-se în Europa de Est timp de multe-multe decenii. Nu a existat niciodată un vicepreședinte care să fi cunoscut această parte a lumii mai bine decât Biden în prima zi a mandatului. Biden are o echipă foarte puternică în jurul său - oameni pe care îi cunosc bine. Și ei cunosc bine acea regiune. Deci, cred că vom vedea o îmbunătățire a relațiilor și o atenție sporită asupra acesteia.
Există un semnal de alarmă: domnul Orban în Ungaria și guvernul din Polonia s-au îndepărtat de liberalism și democrație. Cred că aceasta va fi o provocare centrală pentru administrația Biden. Trump nu a făcut niciodată nimic în acest sens, pentru că, în anumite privințe, a fost de acord cu domnul Orban asupra multor lucruri. Au aceeași orientare politică, aceeași ideologie. Asta se va schimba odată cu Biden.
Cred că vom vedea mai multă atenție asupra NATO. Nu vor mai fi luptele și certurile pe care le-am avut în cadrul NATO în epoca Trump. Un angajament mai credibil față de NATO va contribui la reducerea incertitudinii cu privire la Moscova. O NATO puternică scade posibilitatea conflictului cu Rusia. Ambiguitatea din ultimii ani a făcut ca toată lumea să fie nervoasă. Așa că bănuiesc că va exista un nou angajament acolo. Și cred că Ungaria și Turcia vor prezenta o adevărată provocare în cadrul NATO pentru noua administrație.
- La drept vorbind, Putin a petrecut mult timp încercând să despartă Turcia de NATO ...
- Cred că este una dintre cele mai mari probleme, care nu atrage prea multă atenție în SUA. Dar ar fi să prezic o criză gravă cu care se va confrunta Administrația Biden, Turcia ar fi n capul listei mele. Sunt foarte preocupat în legătură cu ceea ce se întâmplă acolo. Cred că Putin are o strategie, așa cum ați subliniat. Și a avut succes cu asta. Și SUA nu au știut cum să o gestioneze. Știm că ne aflăm într-o situație excepțională când ne sancționăm aliatul pentru că achiziționează sisteme antiaeriene S-400 din Rusia.
Nu știu dacă este adevărat sau nu, dar au existat știri că SUA încă mai stochează arme nucleare la baza aeriană Incirlik din Turcia. E o situație incredibilă! Nu am răspunsuri, dar dacă aceste arme sunt într-adevăr acolo, ar trebui mutate. Este punctul meu de vedere personal. De asemenea, cred că echipa lui Biden are nevoie de o strategie mult mai sofisticată înainte de a se angaja din nou cu Ankara, deoarece ne-a lipsit în ultimii ani.
- NATO a început să pună în aplicare noua strategie a Mării Negre. Credeți că există șansa ca noua administrație să încerce să convingă aliații europeni să ofere Georgiei un plan de acțiune pentru aderare la Alianță?
- Am călătorit în Georgia și Ucraina cu vicepreședintele Biden în septembrie 2009. A fost imediat după ce Barack Obama a plecat la Moscova pentru a-l întâlni pe Medvedev.
Sarcina lui Biden a fost să ne asigurăm prietenii din Tbilisi și Kiev că resetarea cu Rusia nu a afectat relației noastre bilaterale. Dacă se vorbește despre discursul vicepreședintelui la Conferința de securitate de la München din februarie 2009, toată lumea se concentrează pe cuvântul „reset” când vorbește despre Rusia, dar toată lumea uită ce a spus despre Georgia: „Nu vom recunoaște niciodată schimbarea frontierelor pe care Rusia le-a făcut când a invadat Georgia”. Cred că Georgia a avut un mare prieten în vicepreședintele Biden. Am fost cu el. Știu că ia suveranitatea Georgiei foarte în serios. Nu pot prezice ce va face, dar prezic pe deplin că Georgia va primi mult mai multă atenție decât în timpul administrației Trump.
- Rezumând, ar trebui Moscova să se aștepte la „Reset 2.0”?
- Nu, nu va exista nicio „resetare”. Condițiile „resetării” din 2009 nu sunt întrunite astăzi în Rusia. Nu există nimeni de cealaltă parte care vrea să coopereze. Vladimir Putin a spus foarte clar. Din 2009, Putin a făcut multe lucruri, la nivel internațional și în propria țară, pentru a se face mai puțin atractiv. El a anexat Crimeea, un teritoriu al Ucrainei. Acest lucru încalcă una dintre normele fundamentale ale sistemului internațional. El a intervenit în Siria, ucigând mulți oameni nevinovați acolo. El ne-a încălcat suveranitatea în 2016, în timpul alegerilor prezidențiale. El a încercat să-și asasineze dușmanii din străinătate, iar la Berlin această încercare a avut succes.
Pe plan intern, Rusia a fost mult mai autocratică în această nouă eră a lui Putin. Și, mai recent, există dovezi copleșitoare că guvernul rus a încercat să-l omoare pe Navalny. Toate aceste lucruri fac imposibilă o „resetare” cu Rusia astăzi. Dar asta nu înseamnă că Administrația Biden nu ar trebui să încerce să coopereze, atunci când este în interesul național al Americii. Am făcut asta în timpul Războiului Rece. Și nu am încercat niciodată să ne prefacem că relațiile noastre s-au îmbunătățit cumva.
Sunt considerat autorul „resetării”, oamenii mă învinovățesc pentru acest cuvânt. Am fost acolo chiar de la început. Dar, pentru a fi clar, „resetarea” nu a fost concepută pentru a îmbunătăți relațiile cu Rusia. A fost necesar să se semneze un nou tratat START, să se pună noi sancțiuni asupra Iranului, să se deschidă rutele de aprovizionare către forțele internaționale din Afganistan prin teritoriul rus, pentru ca Rusia să se alăture Organizației Mondiale a Comerțului. Era vorba de lucruri foarte concrete care erau în interesul național al Americii. Și am presupus că Medvedev nu le va face, dacă nu ar fi și interesele Rusiei. Și cred că acest tip de strategie sobră este cea potrivită pentru a merge mai departe. Dar astăzi, lista problemelor la care putem coopera este mult mai scurtă decât în 2009.