Revoluționarii de la Timișoara îi INTERZIC lui Simion să participe la marșul recunoștinței. Revolta, cauzată de Francisc Tobă și Nicolae Roman, cei doi siniștri cu mâinile pătate de sânge, aleși parlamentari din partea AUR

Societatea Timișoara a transmis astăzi un comunicat prin care reliefează importanța zilei de 16 decembrie în contextul Revoluției din 1989, iar, pe cale de consecință, atrage atenția că partidul populistului George Simion, AUR, nu are ce căuta în orașul în cauză atât timp cât nu se dezice de Nicolae Roman și Francisc Tobă, personaje în legătură cu care există dovezi cutremurătoare privind implicarea activă în reprimarea sângeroasă contra revoluționarilor. 

"Înainte de a veni la Timișoara, George Simion, ca șef de partid și ca cel care a întocmit listele de candidați, ar trebui să se dezică de astfel de personaje și să le ceară demisia imediată din Parlament, pentru că altfel nu vom crede niciodată în buna sa credință atunci când se va alătura marșului recunoștinței, la Timișoara. Fără demisiile celor doi, George Simion nu se poate alătura comemorărilor Revoluției din Timișoara", a subliniat Florian Răzvan-Mihalcea, președintele Societății Timișoara.

Redăm comunicatul integral:

"16 decembrie este o zi importantă pentru Revoluția de la Timișoara. E prima noastră zi de proteste din 1989, o zi fără de care nimic n-ar fi fost posibil, într-o înlănțuire logică de evenimente înălțătoare, tragice și, finalmente, triumfătoare.

Ideea că la acest moment se așteaptă venirea la Timișoara a lui George Simion, șeful unui partid ultranaționalist, partid în care se regăsesc și doi ofițeri implicați în reprimarea Revoluției, ne obligă pe noi, timișorenii, să protestam împotriva acestei prezențe neavenite.

Este vorba despre parlamentarii AUR Francisc Tobă și Nicolae Roman.

Francisc Tobă, fost deputat PSD, a fost trimis în judecată în dosarul Revoluției de la Sibiu. Dosarul rămăsese în lucru la Parchetul militar, când Francisc Toba a căutat la Adrian Năstase sprijin politic.

Numele lui Nicolae Roman a fost vehiculat, de mai multe ori, în legătură cu reprimarea Revoluției de la Timișoara, în volumele editate de Memorialul Revoluției din Timișoara.

Înainte de a veni la Timișoara, George Simion, ca șef de partid și ca cel care a întocmit listele de candidați, ar trebui să se dezică de astfel de personaje și să le ceară demisia imediată din Parlament, pentru că altfel nu vom crede niciodată în buna sa credință atunci când se va alătura marșului recunoștinței, la Timișoara.

Fără demisiile celor doi, George Simion nu se poate alătura comemorărilor Revoluției din Timișoara.

Pe de altă parte, Timișoara respinge și a respins întotdeauna, naționalismul.

În 16 decembrie 1989, naționalismul lui Ceaușescu s-a clătinat sub prima lovitură a Timișoarei.

Am învins, fiindcă timișorenii nu au crezut în chemările naționalismului șovin, am învins fiindcă aici toate naționalitățile au fost unite, am învins fiindcă am respins tot ce, acum, reprezintă partidul lui George Simion.

În Punctul 4 al Proclamației de la Timișoara spunem răspicat că naționalismul nu are ce căuta în România pe care, de atunci, încercăm să o refăurim.

Și în acest sens, considerăm prezența la Timișoara a unei delegații AUR a fi o provocare și o profanare a idealurilor Revoluției și ale Proclamației de la Timișoara, la care ne opunem categoric".

CITIȚI ȘI: EXCLUSIV Văduva unui erou martir: "Decât să-i dau votul lui Tobă, mai bine îi dau glonțul cu care l-a executat pe soțul meu!". AUR adună pe listele de candidați la parlamentare personajele responsabile de represiunea din 1989 contra revoluționarilor

CITIȚI ȘI: EXCLUSIV Văduva unui erou martir, scrisoare publică prin care cere AUR să nu-l valideze pe Tobă în funcția de deputat: "Aș vrea să vă puneți câteva secunde în locul copiilor noștri care au fost văduviți de a avea tatăl lângă ei"

CITIȚI ȘI: EXCLUSIV Pacienții torturați de candidatul AUR, Francisc Tobă, în 1989. Medic chirurg: "Îmi reamintesc scoaterea prematură a tubului de dren din torace". Acțiunile criminale ale căpitanului care pusese stăpânire pe spital

CITIȚI ȘI: Un general avid după indemnizația de revoluționar candidează din partea AUR la Camera Deputaților. Ce funcție militară avea pe perioada Revoluției de la Timișoara

CITIȚI ȘI: AUR reprezintă de fapt o seceră și un ciocan coclite. Dovada că generalul-candidat a participat în 1989 la represiunea criminală de la Timișoara

CITIȚI ȘI: DOCUMENT EXCLUSIV Teroristul din 17 Decembrie 1989, ziua masacrului de la Timișoara, candidat AUR la parlamentare. Intervalul orar pe parcursul căruia a acționat Roman, coordonând măcelărirea manifestanților alături de militarii din subordine

Societatea Timişoara s-a născut în prima lună după Revoluţia din decembrie 1989 ca urmare a confiscării acesteia, la Bucureşti, de către nomenclatura comunistă. Societatea Timişoara este fondată de un grup de intelectuali timişoreni care au participat nemijlocit la Revoluţia din Decembrie 1989, în zilele ei cele mai curate politic, din 15-17 decembrie 1989. Scriitori, jurnalişti, avocaţi, medici, ingineri şi cadre didactice universitare au alcătuit de atunci şi până astăzi nucleul tare al organizaţiei. (mai multe detalii AICI)

Florian Răzvan-Mihalcea, președintele Societății Timișoara: "Revoluționar din Timișoara. Văzând în rezistența pastorului László Tőkés un protest împotriva comunismului, a mers în dimineața de 17 decembrie 1989 în fața casei parohiale a acestuia. În primele minute ale represiunii armate a demonstrației din Timișoara, în Piața 700, a fost martorul ocular al morții prin împușcare a unui tânăr. În ianuarie 1990, Florian Răzvan-Mihalcea a devenit membru fondator al „Societății Timișoara” (S.T.), înființată ca reacție la ceea ce inițiatorii considerau confiscarea Revoluției prin Frontul Salvării Naționale, la București, de către nomenclatura comunistă. În 11 martie 1990, Florian Răzvan-Mihalcea a participat la citirea „Proclamației de la Timișoara”, document care exprima clar că Revoluția Română nu fusese doar anti-ceaușistă, ci și anticomunistă. Prin „Punctul 8”, se cerea ca „legea electorală să interzică pentru primele trei legislaturi consecutive dreptul la candidatură, pe orice listă, al foștilor activiști comuniști și al foștilor ofițeri de Securitate”. Ion Iliescu ceruse o derogare de la „Punctul 8” în ce îl privea, dar a fost refuzat. În anii următori, proclamația a devenit proiectul legislativ „Legea lustrației”, declarat neconstituțional de către Curtea Constituțională a României și respins, în 2011, de către Senatul României. Florian Răzvan-Mihalcea este președintele „Societății Timișoara” din septembrie 1994. (Fragment din textul ediției a doua a cărții “Oameni.Putere.România.”, publicată în luna octombrie a anului 2020)".