Prin apariția AUR, „Revoluția populiștilor” a ajuns în România cu patru ani întârziere. Lansată în 2016 de fostul strateg al lui Donald Trump, ea a eșuat în Europa. Cel puțin deocamdată

Steve Bannon (foto), fostul strateg al lui Donald Trump, pus în prezent sub acuzare pentru fraudă de justiția americană, a încercat să construiască o alianță globală a ultra- conservatorilor, euroscepticilor și extremiștilor de dreapta. A eșuat lamentabil.  Cel puțin pentru moment.

„Prefer să domnesc în Iad, decât să slujesc în Rai". Cuvintele lui Satan din poemul epic ”Paradisul pierdut”, al lui John Milton, a fost dintotdeauna deviza lui Steve Bannon. Omul care a dezlănțuit iadul populist în Europa, în numele Dreptei conservatoare. Fostului strateg din campania electorală a lui Donald Trump îi place să se prezinte drept un ”James Bond al ticăloșilor.”

Încurajat de victoria lui Trump din 2016, Steve Bannon a creat o fundație, denumită ”Mișcarea” (”The Movement”), cu scopul de a lansa o revoluție conservatoare în Europa, cu accente populiste, eurosceptice și chiar extremiste.  

O revoluție după modelul celei de stânga, sprijinite de George Soros, prin intermediul Fundației pentru o Societate Deschisă (FSD).  

Cine este Steve Bannon

Stephen Kevin Bannon s-a născut pe 27 noiembrie 1953, la Norfolk (Virginia). A fost strategul- șef și consilierul principal al lui Donald Trump. În 2016, a fost șeful campaniei prezidențiale a acestuia.  

Anterior, Bannon a fost președinte executiv al ”Breitbart News”, un site ultra-conservator de  știri, opinii și comentarii, pe care l-a descris drept o platformă pe internet pentru ideologia alt-right.

A fost concediat de președintele SUA după o serie de conflicte cu acesta. Printre altele, Trump i-a reproșat susținerea unui candidat republican din Alabama acuzat de pedofilie, care a pierdut alegerile pentru Senat.

După ce a plecat de la Casa Albă, în cartea lui Michael Wolff, intitulată "În foc și pară", au apărut mai multe fotografii din interiorul Casei Albe, în care apar și copiii lui Donald Trump. "Când a fost concediat, nu și-a pierdut doar slujba, și-a pierdut mințile”, a comentat Trump.

„Steve pretinde că este în război cu mass-media, pe care o numește partidul de opoziție. Totuși, și-a petrecut timpul când Casa Albă a scapat de informații false în mass-media, pentru a părea mult mai important decât a fost în realitate", a declarat Trump ulterior.  

Obiectivele ”Mișcării”

„Mișcarea” lui Bannon a pus la dispoziția forțelor de dreapta din întreaga Europă, majoritatea fără structuri politice profesionale sau bugete semnificative, propuneri de oferte electorale, sondaje de opinie, mesaje direcționate în funcție de profilurile alegătorilor (rețeta Cambridge Analytica), studii electorale și de impact etc. Fundația sa și-a propus chiar ca, în funcție de legea electorală din fiecare țară, să participe în mod direct la unele campanii electorale.  

Intenția lui Bannon a fost să impulsioneze partidele naționaliste radicale, prin desfășurarea unei operațiuni centralizate bine finanțate.  

Grupările de acest tip din Europa s-au confruntat cu probleme similare: lipsa expertizei și a resurselor financiare.  

Partidul lui Marine Le Pen, de pildă, s-a finanțat din împrumuturi rusești în 2014, deoarece băncile franceze au refuzat să extindă creditele acordate Frontului Național.

„Nu mi-a venit ideea (înființării fundației ”Mișcarea”- n.n.) până când Marine Le Pen nu m-a invitat să vorbesc la Lille, la un eveniment al Frontului Național. Am întrebat-o: <<Ce vrei să spun?>> Mi-a răspuns: <<Tot ce trebuie să spui este că nu suntem singuri>>".  

Sediul „Mișcării” a fost stabilit, în mod simbolic, la Bruxelles. După alegerile din SUA de la jumătatea mandatului (Mid-terms), desfășurate în toamna lui 2018, Steve Bannon s-a concentrat pe Europa.

Figurile vulnerabile ale Europei  

Combustibilul pentru revolta globală populistă, crede Bannon, a fost generat, în urmă cu 10 ani, de criza financiară și de faptul că președintele Barack Obama a preferat să salveze sectorul financiar, care era defect.  

Mai mult, îi consideră pe Angela Merkel, cancelarul german, și pe Emanuel Macron, președintele Franței, drept catalizatorii acestei dinamici în Europa. De precizat că Macron a învins-o pe Marine Le Pen în alegerile prezidențiale din 2017, dar care a scăzut drastic în sondaje.  

Bannon spune despre cei doi că sunt figuri vulnerabile ale Europei: ”Viziunea lui Merkel și a lui Macron asupra unui continent unit va fi pusă la încercare la alegerile de anul viitor”, spune el.  

Este ferm convins că, în următorii ani, procesul de integrare europeană, care a durat decenii, va lua o pauză drastică. "Naționalismul populist de dreapta este ceea ce se va întâmpla. El va guverna. Veți avea state naționale individuale cu propria lor identitate, propriile granițe", anticipează el.  

Rivalul lui Soros

Ambiția declarată a lui Steve Bannon a fost să domine Europa în același mod în care a făcut-o George Soros în ultimele decenii. Cu mult mai puțini bani. Nu a reușit.  

„Soros este briliant. Este rău, dar este briliant", declară el admirativ. Miliardarul american a alocat nu mai puțin de 32 de miliarde de dolari cauzelor liberale, începând cu 1984- când a fost înființată Fundația pentru o Societate Deschisă-, și până în prezent.

Bannon era convins că va reuși. Exemplul lui preferat era Brexitul, care a pus întreaga Uniune Europeană ”în așteptare” cu foarte puțini bani. "Când mi-au spus că plafonul de cheltuieli era de 7 milioane de lire sterline (9 milioane de dolari), le-am spus: <<Vreți să spuneți 70 milioane de lire sterline? Ce naiba? 7 milioane nu cumpără nimic. Nu vă cumpără date de pe Facebook, nu vă cumpără anunțuri>> ",  a spus la un moment dat Bannon publicației ”The Daily Beast”.

Italia a fost un alt exemplu des invocate. „Uită-te la Mișcarea Cinci Stele și la Liga Nordului. Liderii lor și-au folosit propriile carduri de credit. Au preluat controlul celei de-a șaptea economii din lume - pe cardurile lor de credit! Este o nebunie", i-a spus Bannon jurnalistului de la The Daily Beast. Ambele formațiuni populiște din Italia au scăzut dramatic în susținerea electoratului.  

Întâlnirile de la Hotelul ”Mayfair”

Pentru a-și atinge scopurile, Steve Bannon nu a pierdut timpul. În  iulie 2018, când Donald Trump a participat la Summitul NATO de la Bruxelles, iar apoi a vizitat Marea Britanie, a închiriat un apartament la legendarul Hotel Mayfair din Londra și s-a întâlnit cu o serie de lideri ai formațiunilor eurosceptice de pe Continent.

Este vorba de Kent Ekeroth (Democrații Suedezi), Jérôme Rivière (Rassemblement National), Mischaël Modrikamen (Partidul Poporului din Belgia, formațiune valonă de extremă-dreaptă), Nigel Farage (UKIP) si Filip Dewinter (Vlaams Belang), partid naționalist flamand.

„A fost un succes (…) Toți sunt de acord că alegerile europene din mai sunt extrem de importante, că acesta este prima confruntare de pe continent între populism și Partidul Davos. Va fi un moment extrem de important pentru Europa ", a spus Bannon cu acel prilej.

„Nu vrem să includem în Mișcare nici un partid etno-naționalist, deși Democrații Suedezi sau Adevărații Finlandezi se potrivesc perfect", a adăugat precizat, însă, strategul american.  

Italia, un succes temporar

La începutul lui 2019, a fost în Italia pentru a observa campania electorală. În această perioadă, Mișcarea ”Cinci Stele” și Liga Nord, partide anti-establishment, au urcat vertiginos în sondaje și, după alegeri, au ajuns la un acord de formare a unei coaliții de guvernământ.  

Ministrul de Interne de la acea vreme, Matteo Salvini, liderul partidului de extremă dreaptă Liga Nord, a închis porturile italiene pentru navele care transportau emigranți de nordul Africii și a anunțat un recensământ al romilor, care s-ar putea solda cu deportări în masă. Anul trecut, a solicitat expulzarea imigranților. "Avem nevoie de o curățare în masă, de la stradă la stradă, de la piazza la piazza”, a spus el.

Steve Bannon l-a catalogat pe Matteo Salvini drept un model de urmat pentru viitorii săi parteneri din cadrul „Mișcării”. „Italia este inima politicii moderne. Dacă funcționează aici, poate funcționa peste tot", a decretat el.

Salvini  s-a declarat pregătit să lucreze cu Bannon. Italianul a fost de acord să se alăture „Mișcării”, pentru a crea ”primul partid parlamentar european şi pentru a salva Europa”. La alegerile europene, Salvini a eșuat lamentabil.  

Liderul extremei drepte olandeze Geert Wilders s-a arătat și el interesat de proiect. „Elita actuală nu abordează problema imigraţiei în masă şi a islamizării aşa cum ar trebui, oamenii sunt nervoşi, terorismul persistă şi chiar se extinde, şansele pentru partide ca al nostru şi o forţă unită vor fi istorice şi mai solide în anii următori în Europa”, a declarat el.

Germania: atitudine sceptică

Alexander Gauland, unul dintre liderii formațiunii Alternativa pentru Germania (AfD), s-a arătat de la bun început sceptic în legătură cu strategia lui Bannon de a maximiza șansele mişcărilor populiste şi de extremă dreaptă din Europa.  

„Bannon nu va avea succes în formarea unei alianţe pentru alegerile europene. Interesele partidelor anti-sistem din Europa sunt foarte diferite”, a spus Gauland, citat de  grupul de presă german Funke.

Nici Alice Weidel, liderul grupului parlamentar al AfD, nu a fost prea optimistă. Ea  a avut o întrevedere cu Bannon, după care a declarat: "Nu văd nicio posibilitate serioasă pentru cooperare. Noi nu suntem în America".  

Canibalizare cu PPE

Unul dintre motivele pentru care proiectul lui Bannon a eșuat a fost faptul că unele formațiuni conservatoare populiste, vizate de proiectul său, sunt membre ale Partidului Popular European (PPE). Este cazul FIDESZ, partidul lui Viktor Orban, care guvernează în Ungaria.  

PPE a avut mereu nevoie de voturile FIDESZ, pentru a-și păstra supremația în Parlamentul European.  

Viktor Orban a avut o atitudine duală față de ”Mișcarea” lui Steve Bannon. Deși a salutat ideea strategului american și a transmis ”mult succes” proiectului, nu a precizat dacă i se va alătura. Asta pentru că Orban a sperat, și a reușit în mare parte, să-și consolideze poziția în interiorul PPE.  

Contra-revoluția

Îngrijorate de ascensiunea radicalismului de dreapta, formațiunile liberale au constituit un pol politic, care s-au opus populiștilor în alegerile europene din 2019. Guy Verhofstadt, fostul lider al Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE) din Parlamentul European, a anunţat crearea unei noi mişcări politice, împreună cu „La République En Marche”, partidul preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron. Noua mișcare se numește „Renew Europe”.