"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Sociologul Sebastian Lăzăroiu a publicat marți o analiză pe Facebook prin care reflectă motivele pentru care AUR va dispărea, cel mai probabil, după intervalul de timp 2020-2024, așa cum și PPDD a fost sortit eșecului.
"Și PPDD a apărut tot pe o perioadă de criză majoră (2010-2012). În 2016 era istorie, ca și criza din care s-a născut", a subliniat sociologul.
De asemenea, Lăzăroiu a atras atenția că AUR nu a apărut ca o contrapondere la USRPLUS din punct de vedere ideologic, în realitate formațiunea lui George Simion fiind extrem de diversificată doctrinar, singurul numitor comun al membrilor, dar nu ideologic, fiind frica.
"Se face un pic prea mult caz de AUR. Partidele de tipul ăsta apar (sau sunt confecționate, nu are mare importanță), în general, pe timp de criză. După care dispar așa cum au apărut. Electoratul lor e acolo, el nu dispare și e cam același. Când vine câte un "cataclism", partidele mainstream nu pot reprezenta acest curent și unii oameni se orientează spre un discurs violent sau exaltat, presărat cu felurite conspiraționisme. Similitudinile cu PPDD, la bază, o să vedeți, sunt izbitoare. Si PPDD a apărut tot pe o perioadă de criză majoră (2010-2012). În 2016 era istorie, ca și criza din care s-a născut. Până la urmă liderii sfârșesc în comic sau în închisoare, depinde cât de blând e destinul cu ei. Când apar primele raze de lumină, se duce și anxietatea, aceiași votanți vor reveni la matcă. Așa că teoriile astea cu AUR apărut ca o contrapondere la USR+ si neo-marxism sunt mai mult în mintea noastră care vrea să explice totul ideologic. Dar nu e nimic ideologic. Nu cred că greșesc dacă spun că e un fenomen natural, ca valul mării. Vine și se retrage. Altfel, e mai bine să fie în parlament decât în afara lui. Practic, asta și grăbește anihilarea excesului. Reprezentanții se pierd în peisajul instituțional, joacă după reguli, devin irelevanți. Cel mai bun argument pentru teoria asta îl găsești contemplând eterogenitatea din interiorul formațiunii: dacopati, QAnnoniști, trumpiști, anti-vacciniști, patriotarzi, conservatori moderați, evlavioși s.a.m.d. Nu există niciun numitor comun ideologic, dar există un numitor comun psihologic: frica. Sunt oameni înspăimântați, oameni care se tem pentru libertatea lor sau pentru supraviețuirea lor, pentru care destinul se croiește în cotloane ascunse, iar răul se agregă dincolo de sufletul lor. Pentru ei nu există crize naturale, crizele sunt fabricate de forțe oculte cu un scop clar: dominație, distrugerea unor credințe etc. Cei mai tineri se vor tot întâlni cu asemenea creaturi politice pe parcursul vieții. Democrația pare să aibă capacitatea să le absoarbă și să le dilueze în albia cea mare. Aleluia!", a scris Sebastian Lăzăroiu pe Facebook.
