EXCLUSIV Scutea face scut în jurul procurorului Ranco Pițu, groparul Dosarului Revoluției. Acuzații grave lansate de Doru Mărieș, președintele Asociației 21 Decembrie 1989

Președintele Asociației 21 Decembrie 1989, Doru Mărieș, a acordat un interviu pentru Podul.ro în cadrul căruia a avertizat că soarta dosarelor istorice s-a lovit și în anul 2020 de batjocura celor care le instrumentează, respectiv judecă, deși în 2019 a fost adoptată o Rezoluție istorică în Parlamentul European, prin care europarlamentarii au atras atenția că dosarele trebuie finalizate.

CONSULTAȚI ȘI: VIDEO 30 de ani de la Revoluție: s-a scris istorie în PE. Klaus Iohannis salută adoptarea Rezoluției și cere statului român să acționeze cu celeritate privind aflarea adevărului despre Decembrie '89

Mărieș a evidențiat că primul semnal negativ în privința dosarelor istorice a fost reprezentat de numirea procurorului Cătălin Ranco Pițu la șefia Secției Parchetelor Militare, cel care închisese o parte din Dosarul Revoluției (16-22 Decembrie), iar pe cealaltă (22-30 Decembrie) a instrumentat-o deficitar, fiind returnată. Totodată, președintele Asociației 21 Decembrie a precizat că a depus recent la instanță o înregistrare video care îi surprinde pe Gheorghe Cosneanu, fost şef al Parchetelor Militare (în funcţie în primăvara anului 2019), pe procurorul Cătălin Ranco Piţu şi pe un consilier, în timp ce semnează trimiterea în judecată a inculpaţilor Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu şi Iosif Rus în Dosarul Revoluţiei, pentru fapte comise în perioada 22-30 decembrie 1989. Numai că, în înregistrare, procurorii cu greu se pun de acord asupra datei în care s-au filmat. Unul spune în faţa camerei video că este data de 8 aprilie 2019, altul îl corectează: 9 aprilie. Apoi, unul spune că anul este 2018, altul 2019. Problema identificată de Doru Mărieş este că Parchetul a comunicat, oficial, că Iliescu, Voican-Voiculescu şi Rus au fost trimişi în judecată pe 5 aprilie 2019. "Cred că nu mai e nimic de spus, atâta timp cât adresele nu coincid, ei se filmează, se dau singuri în primire. Opinia publică vede aceste 3 falsuri trimise de şeful Parchetelor Militare. La un an distanţă, el minte, măcar să îşi fi adus aminte că s-au filmat. Să vină şi să infirme propria înregistrare", a subliniat Doru Mărieş. (vedeți AICI video, sursa Adevărul) În interviul oferit pentru Podul.ro, Mărieș a menționat că Pițu și Coșneanu se fac vinovați de fals și uz de fals. 

"Pe 19 decembrie 2019, Parlamentul European a votat o Rezoluție, cu o majoritate largă, peste 500 de voturi, care atrage atenția că aceste dosare trebuie finalizate. Această Rezoluție vine practic în susținerea multiplelor decizii ale CEDO. Vine cel mai înalt for politic de data aceasta și spune “faceți ce zice CEDO” pentru că victimele au dreptul să li se facă dreptate, națiunea română are nevoie de adevăr, avem noi, UE, nevoie de adevăr. Așadar, au extins această Rezoluție la nivelul întregii Europe. Felicit toți membrii Parlamentului European care au votat această Rezoluție. Trebuie să spunem că a fost la inițiativa europarlamentarului Traian Băsescu. Băsescu a venit cu ideea, a mers în JAI cu ea și a obținut aprobarea, apoi a intrat Rezoluția în plenul PE, unde a fost votată. Vreau să vă spun că au încercat și cehii și ungurii să obțină o asemenea Rezoluție și nu au reușit. Asta înseamnă că greutatea documentelor care au fost puse pe masa JAI, toate obținute de Asociația 21 Decembrie, au fost suficiente ca să convingă un Parlamentul European. Parlamentul European nu îl convingi oricum. În urma Rezoluției, Asociația 21 Decembrie a fost chemată la Cotroceni pe 21 decembrie și s-a înmânat o medalie și o distincție de către președintele Klaus Iohannis, recunoscându-i-se asociației meritele de a face demersurile și de a opri prescrierea crimelor de pe întreaga perioadă comunistă și până la zi. Din acest punct de vedere suntem la zero, adică nu am făcut nimic în 75 de ani, dar nu se prescriu crimele. Hai să ne apucăm de treabă. 

Ce am așteptat eu de la acest an? Președintele Klaus Iohannis ne-a asigurat în discursul pe care l-a avut în data de 16 decembrie 2019, cu ocazia Plenului Reunit al Camerei Deputaților și Senatului, că avem tot ce ne trebuie, că avem cu ce, că avem putință și că vom face. Am așteptat să văd de unde încep și cum încep să se miște și să se așeze lucrurile ca să se facă. Prima condiție este să ai procurorii care își doresc să facă aceste dosare. Și am observat că cel care închisese Dosarul Revoluției pentru perioada Revoluției autentice, efective, 14-21 decembrie 1989, procurorul Ranco Cătălin Pițu, a fost numit șef al Secției Parchetelor Militare. Ulterior, această rezoluție de clasare a fost infirmată de către Bogdan Licu, actual prim-adjunct al procurorului general al României. Ne-am dus în instanță anul trecut, iar în două termene la Curtea Supremă Dosarul Revoluției a fost redeschis. Iată că cel puțin perioada Revoluției putea fi anchetată în acest an. Cealaltă bucată, 16-22 Decembrie, este returnată și va fi returnată de către judecătorul ÎCCJ, cameră preliminară, către procuror pentru a repara unele proceduri pe care le-au făcut ei într-un mod viciat. Dar eu spun că nu pot fi reparate, dar judecătorul și-a făcut datoria, l-au returnat la Parchet și vor avea termen de 5 zile să repare imbecilitățile pe care le-a făcut acest procuror militar împreună cu fostul său șef Gheorghe Coșneanu. Aici e marea nebunie. Am așteptat ca la numirile din primăvară să fie numiți procurori care au făcut treabă, în dosare, care au experiență, care au o istorie, care au meseria în sânge. Și m-am trezit cu numirea procurorului Cătălin Ranco Pițu, omul care a închis perioada 16-22 decembrie, iar cealaltă a făcut-o atât de bine că a fost returnată. Și în acest moment este șef al SPM. Nu s-a luat nicio măsură împotriva lui. Sper să nu-l avanseze și la gradul de general, acum pe 1 decembrie. Asta era intenția, să-l avanseze la gradul de general.  

Atunci, am zis că am pornit rău. Am atras atenția și către președinție, mi-am manifestat public nemulțumirea și către ministrul Justiției, Cătălin Predoiu. Din păcate, eu mi-am manifestat nemulțumirea, iar domniile lor probabil nu m-au crezut. De ce să nu mă crezi când una dintre perioade, 16-22 Decembrie, deja o stricase Ranco Pițu, întrucât lăsase 3 mii de oameni pe din afară, fără nicio posibilitate de a putea fi despăgubite victimele pentru suferința pe care au avut-o?! E vorba de sute de morți și de câteva mii de răniți și reținuți până pe 22 Decembrie, aproximativ 3 mii de persoane. Puteam să fiu credibil în condițiile în care una dintre perioade și-a permis Pițu să o închidă împotriva deciziilor CEDO. CEDO spune că este necesară o anchetă pentru fiecare caz în parte, să se facă dreptate victimelor și să se tragă la răspundere cei vinovați. Acum a venit judecătorul de cameră preliminară de la ÎCCJ și a zis că tot dosarul este varză și că îl trimite să fie refăcut. Măcar acum sper să fiu credibil, mai ales că în urmă cu aproximativ o lună și jumătate am depus la instanță și o înregistrare din care rezultă capacitatea intelectualo-profesională a acestui individ, Cătălin Ranco Pițu, șeful SPM. Concret, din acea înregistrare rezultă falsul semnării rechizitoriului. Există o dată pe rechizitoriu și există o dată pe o înregistrare pe care am dat-o opiniei publice și instanței prin care le-am demonstrat că Ranco Pițu a semnat la altă dată decât cea de pe rechizitoriu. Ăsta e fals și uz de fals. Nu se aude nimic, nimeni nu vorbește, toată lumea tace. Singura care a percutat la solicitare a fost ÎCCJ. Vom vedea ce vor răspunde ei", a declarat Mărieș. 

De asemenea, președintele Asociației 21 Decembrie 1989 a scos în evidență lentoarea cu care se mișcă justiția, care dă termene extrem de lungi în cazul dosarelor istorice. 

"Ce n-am mai observat anul ăsta, deși am avut promisiuni că lucrurile se vor mișca altfel după schimbarea de la ÎCCJ a doamnei Tarcea, care a batjocorit Dosarul 13-15 iunie, ținându-l vreo 3 ani în instanță. Dar iată că anul ăsta am avut parte de termene mai lungi ca anii trecuți. Este inadmisibil ce se întâmplă. Când ai termen de 3 luni din cauza COVID-19, faci procedura, ai timp să cauți părțile din dosar, să le trimiți polițistul la poartă, să le citeze. Nu vii după 3 luni și spui că nu s-a făcut procedura. Asta nu mai e muncă serioasă, ci batjocură. După 3 luni putea să aibă procedura. Chiar era un avantaj că a dat 3 luni termen, întrucât ar fi putut veni o procedură perfectă, să se judece dosarul și să se finalizeze. Nu s-a întâmplat din păcate așa. Deci nici dinspre ÎCCJ nu avem urgentarea termenelor", a completat Mărieș. 

Pe final, Mărieș a criticat activitatea Gabrielei Scutea din postura de procuror general, care, pe lângă că nu a făcut nimic pentru a facilita parcursul Dosarului Revoluției, l-a mai și lăudat pe șeful SPM, Ranco Pițu, într-un răspuns oferit Asociației 21 Decembrie în data de 8 octombrie, culmea, la o zi înainte ca ÎCCJ să trimită înapoi la Parchet Dosarul Revoluției, întrucât Ranco Pițu l-a instrumentat totalmente deficitar. 

"Toate aceste rezoluții și hotărâri ale ÎCCJ sunt aruncate la gunoi de acest individ, iar doamna procuror general ne spune acum că tot ce a făcut Pițu este bine", a semnalat Doru Mărieș. 

"A fost numit un nou procuror general, Gabriela Scutea. Eu o cunosc din perioada în care eram în greva foamei. Eram în greva foamei pentru a obține documentele din Dosarul Revoluției pentru a avea ce pune pe masa judecătorilor de la CEDO ca să judece în cunoștință de cauză. La momentul acela nu se dădeau acte dintr-un dosar aflat în cercetare în România. A fost precedent creat de Asociația 21 Decembrie când am obținut un dosar aflat în cercetare în formatul său integral, desigur, în baza dispozițiilor CEDO. Opoziția a fost atât de mare încât am avut nevoie să fac 74 de zile de greva foamei ca să mi se copieze dosarul și ca să-l primesc. Opoziția venea din partea doamnei procuror general Kovesi, din partea primului-adjunct al procurorului general Marius Iacob și din partea Gabrielei Scutea, procuror general adjunct la momentul respectiv. Ei erau decidenții. S-au opus pentru că au fost nevoiți să scape din mână castana. Ei se jucau cu castana, o rulau de la dreapta la stânga până la momentul în care am creat acel precedent după 65 de ani de injustiție în România. În toată perioada comunistă și până la acest dosar nu se eliberau documente dintr-un dosar aflat în cercetare, deși intrasem în UE în 2007, dar nu se respecta legea. Chemau avocatul să pozeze o singură pagină sau să o copieze, dar eu nu am acceptat și am cerut tot dosarul. Când aveam 1200 de victime și până la 8500 reținuți și răniți nu puteam lua dosarul pe sărite, ci trebuia să prezint CEDO varianta completă. Am creat un precedent în acel moment pentru justiția românească care sigur că e firesc, practicându-se în țările civilizate din UE de 70 de ani. România, deși era în UE, nu voia să dea dosarul, iar acei procurori nu doreau să se supună deciziilor CEDO. Nu Mărieș voia să ia actele, ci CEDO spunea ca actele să fie date Asociației 21 Decembrie. Ulterior, n-au vrut să-mi dea dosarele care cuprindeau jurnalele de luptă ale unităților militare, din care rezultau 12 milioane și 600 de mii de gloanțe trase în perioada 22-26 Decembrie 1989, 2 milioane de gloanțe trase în seara de 21 Decembrie în Piața Universității, la Intercontinental, Dunărea și Dalles. Toate aceste cifre îi dezavantajează foarte tare pe criminalii din Decembrie 1989. Și pe cei dinainte de 22 Decembrie și pe cei de după 22 Decembrie. Unii dintre ei se suprapun pe ambele perioade. În urmă cu 10 ani, Guvernul Boc a fost nevoit să dea două decizii prin care să desecretizeze toate părțile din dosar. Așa am putut să dovedesc crima.  

Revin la doamna Scutea, o doamnă pe care o știu din urmă cu 10 ani. Am avut o serie de întâlniri cu ea la acea vreme. A fost chiar omul care a comandat ștampilele cu care mi-au fost ștampilate documentele pe care le-am ridicat de la Parchet. La momentul respectiv i-am zis “Doamnă, eu nu iau aceste acte de la Gara Filaret, ci iau niște documente de istorie de la o instituție numită Parchetul General. Vă rog frumos să mi le ștampilați”. Cu greu au făcut 10 ștampile. Fără ștampile puteau să mă acuze că am furat documentele sau că le-a sustras nu știu ce procuror. Doamna Scutea a ajutat cu respectivele ștampile. M-am gândit că la momentul respectiv nefiind șefă plină atât a putut să facă. Personal, recunosc că nu am nicio așteptare, dar am zis că oamenii, din moment ce au pus-o în funcție, ar crede că doamna Scutea s-a schimbat și are o aplecare asupra acestor dosare și o fi unul dintre motivele pentru care au numit-o. Toți procurorii generali care vin în funcție vorbesc despre dosarele de istorie care trebuie soluționate, întrucât reprezintă o povară pentru instituție, iar pe cale de consecință trebuie terminate. Nouă luni de zile au trecut de la numirea în funcție. Mai avem puțin, căci sunt sărbătorile, și se face un an, adică o treime din mandat, dar eu vă spun că nu se va întâmpla nimic. De acum vă spun că până în februarie nu va face nimic doamna Scutea. Am primit un răspuns pe 7.10.2020 din partea doamnei Scutea, în care mi-a spus că tot ce s-a întâmplat în dosar este făcut, că domnul Ranco Pițu este un băiat extraordinar care a făcut treaba impecabil, că CSM a zis că procurorii n-au greșit. Eu mă uit la acest răspuns și îmi dau seama că habar nu are ce s-a întâmplat cu aceste dosare. Vine ÎCCJ care spune că Ranco Pițu nu a făcut bine ce a făcut și că îi dă dosarul înapoi să repare stricăciunile. Doamna procuror general, instanța o spune, nu Mărieș. Acest individ nu a respectat deciziile procurorului ierarhic superior, adică Licu Bogdan, care era procuror general interimar și care la redeschiderea dosarului, vorbim acum despre cealaltă închidere, în 2015, în rezoluția de infirmare a clasării dosarului Revoluției, Bogdan Licu trasează niște direcții, se duce Dosarul la ÎCCJ pentru confirmarea rezoluției, iar Instanța Supremă trasează și ea direcțiile. Avem rezoluțiile CEDO care spun clar să se facă anchetă efectivă pentru fiecare victimă, să se stabilească vinovații și să se dea astfel satisfacție României și UE. Avem Rezoluția PE care ne obligă politic să facem aceste dosare. Toate aceste rezoluții și hotărâri ale ÎCCJ sunt aruncate la gunoi de acest individ, iar doamna procuror general ne spune acum că tot ce a făcut Pițu este bine. Acum ne-a zis, nu la începutul mandatului. La 9 luni de mandat deja a intrat în pâine. Pe cale de consecință, îi contrarăspundem și îi punem câteva întrebări punctuale la care o rugăm pe doamna procuror general să ne spună părerea în legătură cu stadiul dosarului, cu deciziile pe care Parchetul Militar le-a dat, cu felul în care înțelege să se implice pentru finalizarea acestor dosare. Acest răspuns pe care l-am primit mă satisface, eram convins că va fi așa pentru că știu că nu se implică și nu o interesează aceste dosare. Numai că nu merge cu Asociația 21 Decembrie. Să nu o ia ca pe o amenințare. Dar poate să o ia ca amenințare în schimb că nu abandonăm, nu ne lăsăm, avem o lungime de 30 de ani și nu o hârtie de la un procuror general ne impresionează pe noi. Trebuie să înțeleagă că nu merge să răspundă evaziv la o asociație care este recunoscută extern și intern la cel mai înalt nivel, adică la nivelul PE, CEDO și la nivelul președintelui României că a oprit prescrierea crimelor din ultimii 75 de ani. Cu o asemenea entitate, tu procuror general vremelnic, nu poți să îți permiți să dai răspunsuri evazive în fața unor oameni care au muncit și au riscat. În audiență la ea când am fost aveam 48 de kile, slăbind de la 85 după greva foamei. Ne cunoaștem de niște ani. Nu cred că poate domnia sa să gândească că vorbește cu niște copii. Noi suntem niște oameni de bun simț, nu ne-am dat cu fundul de pământ și am preferat să stăm în greva foamei. Nu am spart geamurile, nu suntem toată ziua pe scările Parchetului. Nu îi hărțuim, îi lăsăm să facă treaba, dar nu așa. Așteptăm răspunsurile doamnei Scutea. Noi i-am trimis întrebările pe 13.11.2020. Avem aceleași tipuri de adrese către președintele României, către MJ și MApN pentru a nu-l avansa pe Cătălin Ranco Pițu", a conchis Doru Mărieș.