Săptămâna decisivă pentru Cristian Diaconescu. SUA și Marea Britanie sunt decise să-l impună șef la OSCE. Germania are propriul candidat, susținut și de Rusia, care păstrează o tăcere strategică

Numirea unui nou secretar general al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) intră săptămâna aceasta în linie dreaptă. Miniștrii de externe din cele 57 de state membre vor încerca, prin negocieri, să decidă între Cristian Diaconescu, candidatul României la această poziție, și Helga Maria Schmid, reprezentanta Germaniei.  

Termenul- limită este intervalul 3-4 decembrie, când este programat al 27-lea Consiliu OSCE la nivelul miniștrilor de externe, care se va desfășura în sistem de videoconferință. Până atunci, un nume trebuie pus pe masă pentru a fi aprobat. Negocierile vor fi extrem de intense, deoarece urmează să fie desemnați și Înaltul comisar OSCE pentru minorități, precum și Reprezentantul OSCE pentru libertatea presei. 

Problema este că, potrivit surselor Podul.ro, statele-membre stau, pentru moment, în expectativă, așteptând ca marile puteri să se poziționeze, ceea ce blochează pentru moment negocierile.  

SUA și Marea Britanie merg pe mâna lui Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe și fost șef al Administrației Prezidențiale, iar Germania, susținută de mai multe țări mici din UE aflate sub influența Berlinului, merge pe mâna propriului candidat. Este vorba de Helga Maria Schmid, actual secretar general al Serviciului European pentru Acțiune Externă (EEAS) din cadrul Comisiei Europene, pe care Rusia o preferă, dar în privința căreia nu s-a pronunțat oficial.

Cu ajutorul Albaniei, care deține președinția anuală a OSCE, Germania a încercat, fără succes însă, să o impună pe Schmid membrilor OSCE și să-l forțeze pe Cristian Diaconescu să se retragă din cursă.  La recomandarea Berlinului, Albania le-a cerut celor 57 de țări membre OSCE să își exprime opțiunea față de unul din cei doi candidați, pentru a grăbi procesul de instalare a Helgăi Maria Schmid în funcția de secretar general, au declarat pentru Podul.ro surse diplomatice.

Germania a făcut mari presiuni asupra Albaniei, profitând de faptul că această șară este în plin proces de deschidere a negocierilor de aderare la UE și este extrem de atentă la dorințele Berlinului.

Helga Maria Schmid a câștigat „sondajul” printre membrii OSCE. Fiind în postura de a-și exprima opțiunea la vedere, multe dintre țările OSCE nu au vrut să confrunte Germania în această chestiune.

„Sondajul” nu a fost, însă, relevant, deoarece marile puteri au refuzat să se pronunțe. Marea Britanie, aliatul de nădejde al SUA, s-a opus fățiș strategiei Germaniei, reprezentantul său la OSCE anunțând că țara sa îi consideră pe ambii candidați potriviți pentru conducerea OSCE.  

România nu și-a retras candidatul din cursă, astfel că lucrurile au rămas nelămurite. Ele urmează să se clarifice în această săptămână. Sursele Podul.ro susțin că SUA sunt neclintite în planul de a bloca numirea în fruntea OSCE a candidatului Germaniei.  

Washingtonul, susținut puternic de Londra, consideră că numirea unui politicien din estul Europei, precum românul Cristian Diaconescu, ar da un semnal politic extrem de important Rusiei. Cele două capitale occidentale vor să evite instalarea unui secretar general OSCE din Germania, pe motiv că această țară este în relații mult prea apropiate cu Moscova. 

Secretarul general al OSCE este ales de Consiliul de Miniștri al organizației pentru o perioadă de trei ani, mandat care poate fi extins pentru încă trei ani. Rolul secretarului general al OSCE este deopotrivă politic și executiv. Acesta asigură implementarea tuturor deciziilor OSCE, acționează ca reprezentant al președintelui în exercițiu și îl sprijină în toate activitățile care vizează îndeplinirea obiectivelor OSCE.

În prezent, secretar general al OSCE este diplomatul elvețian Thomas Greminger, însă, în iulie 2020, acesta nu a fost reales în funcție.

Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) este o organizație internațională pentru securitate. Se concentrează asupra prevenirii conflictelor, administrării crizelor și reconstrucției post-conflictuale. Este formată din 57 de țări participante din Europa, Mediterană, Caucaz, Asia Centrală și America de Nord, acoperind spațiul emisferei nordice „de la Vancouver la Vladivostok".