"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Judecătoarea CSM Gabriela Baltag a declarat pe 18 noiembrie, la Aleph News, că OUG 13, din cauza căreia au ieșit în stradă sute de mii de oameni, nu a fost cel mai neinspirat act, iar termenul de 10 zile de a intra în vigoare a fost o greșeală.
"Din perspectiva mea, nu a fost cel mai neinspirat act. Nu putem să spunem c-a fost un act normativ care a adus o nenorocire", a zis Gabriela Baltag.
În acest context, fostul ministru al Justiției, Ana Birchall, a precizat că declarația Gabrielei Baltag reprezintă o formă de lipsă de respect față de sutele de mii de români care au protestat în stradă contra atacului PSDragnea asupra justiției. Totodată, Birchall a atras atenția că Inspecția Judiciară trebuie să se sesizeze privind declarațiile judecătoarei Baltag.
"Eu credeam că singura preocupare a unui judecător, membru CSM, este să garanteze independența justiției, exact așa cum prevede art. 133 alin. 1 din Constituție NU să fie comentator și analist politic! Sper că până la aceasta oră cel puțin Inspecția Judiciară s-a sesizat! Asemenea declarații sunt o rușine și o lipsă de respect față de sutele de mii de români care au înghețat în stradă și care așteaptă, inclusiv de la membrii CSM, să își îndeplinească atribuțiile și obligațiile constituționale și anume să garanteze supremația legii și independența justiției!", a scris Birchall pe Facebook.
Mai mult, trioul format din judecătoarea Gabriela Baltag și jurnaliștii Marius Tucă, respectiv Sorina Matei a lansat un atac concertat la adresa proiectului de lege care ar da din nou posibilitatea serviciilor să furnizeze informații, în baza unui mandat de siguranță națională, pentru anchetele penale. Camera Deputaţilor a adoptat tacit, marţi, 17 noiembrie, propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, iniţiată de deputaţii PNL Cătălin Predoiu, Gabriel Andronache şi Cristina Trăilă. Proiectul va intra în dezbaterea Senatului, care are rol de for decizional.
Ceea ce trebuie subliniat este că Baltag s-a folosit într-un mod perfid de memoria eroilor anticomuniști de la Sighet pentru a susține practic albirea infractorilor prin neluarea în considerare a probelor furnizate de servicii în dosarele penale. Gabriela Baltag a făcut o paralelă complet deplasată, din registrul "Dragnea - deținut politic", între modul abuziv în care acționa Fosta Securitate și conferirea posibilității Serviciului Român de Informații de a obține probe pe mandat de securitate națională. De asemenea, jurnalistul Marius Tucă a invocat Revoluția din 1989 pentru a spune că nu este posibil ca serviciile să furnizeze informații în cazul anchetelor penale.
Sorina Matei: Ce părere aveți că serviciile s-au întors în cercetarea penală?
Gabriela Baltag: Nu s-au retras. Încercările serviciilor de a veni în prim-plan nu sunt de azi, de ieri. Ne-au adus foarte multe necazuri implicările serviciilor secrete.
Marius Tucă: Cum s-a întâmplat din nou? Există opoziție, totuși. Peste o lună se fac 31 de ani de la revoluție. Cum e posibil să fie posibil amestecul serviciilor secrete în justiție?
Baltag: Pentru că noi permitem și conduita CSM e o dovadă în acet sens. CSM nu a dat niciun aviz. Nici nu trebuia. Trebuia să reacționăm la acest proiect. Poate c-am fost critică și dacă ne uităm în analele Sighet…
Marius Tucă: Nu trebuie să mergem până la Sighet, că e foarte clar. De ce crezi că partidele din Parlament nu au avut nicio reacție?
Sorina Matei: Le e frică. Niciun partid n-a vorbit, deși Parlamentul e suprem care dezbate și legiferează. Au fost câteva avize pozitive și negative. Au făcut ciocu mic și s-a adoptat tacit. Trăilă și Andronache… de la PNL s-a adoptat tacit, în condițiile în care tot pe vremea domnului Predoiu, tacite au fost și protocoalele. Important e aici că vorbim de siguranța mandatelor de siguranță naționaă. Mai ales că în această supraveghere au fost și magistrații României.
Gabriela Baltag: Mai e Senatul, deci mai e o speranță.
Baltag face parte din tabăra Savonea a CSM. Din această facțiune îi enumerăm și pe Evelina Oprina, Mariana Ghena, Lia Savonea, Simona Marcu, Nicoleta Țânț și Alina Corbu, precum și așa-zișii reprezentanți ai societății civile, Victor Alistar și Romeu Chelariu. Ei au făcut front comun pentru ca Secția Specială să nu fie desființată.
De altfel, în interviul pentru Aleph News, Baltag a precizat că activitatea SIIJ ar trebui îmbunătățită: "Faptul că i-am lăsat fără oameni multă vreme, i-am lăsat fără șefi, avem un interimar care este șef... Să nu mai vorbim de începuturi, nu au avut absolut niciun fel de dotare, nici măcar birouri, nici unde să-și mute arhiva. Eu nu șțiu dacă a fost inventariată, până la momentul acesta, arhiva DNA-ului pe magistrați. Nu știu dacă SIIJ-ul are o arhivare corespunzătoare".
