China comunistă: cele mai noi indicii ale crimelor în masă. Crematorii și posibile centre de recoltare de organe în lagărele din Xinjiang


  • ACP
  • Nov 19, 2020 20:16
  • 1153
China comunistă: cele mai noi indicii ale crimelor în masă. Crematorii și posibile centre de recoltare de organe în lagărele din Xinjiang

După ce au fost descoperite în mai multe rânduri urmele crimelor înfiorătoare făcute de statul comunist chinez, luna asta au apărut și imaginile cu locurile în legătură cu care există mărturii că se întâmplă o mareparte din ele. Pe imaginile luate din satelit au fost identificate două lagăre de muncă din  Regiunea Autonomă Uigură Xinjiang (XUAR) din nord-vestul Chinei, care sunt separate de un cimitir și un crematoriu, conform analizei specialiștilor.

Directorul unei asociații pentru apărarea drepturilor uigurilor cu sediul în Norvegia, Bahtiyar Omar, a prezentat presei imagini preluate de la Google Earth Pro care arată clar construirea unor lagăre și fabrici asociate acestora între 2017 și 2019, în afara orașului Aksu din Regiunea Uigură. Lagărele fac parte dintr-o vastă rețea de facilități similare din întreaga regiune, unde se crede că autoritățile regionale dețin până la 1,8 milioane de uiguri și alte minorități de la începutul anului 2017. Pe fondul acuzațiilor venite din mai multe țări și de la mai multe organisme internaționale, unde uigurii și-au putut face cunoscută tragedia, autoritățile chineze au început să trimită deținuții să lucreze în fabrici din apropiere ca parte a unui efort de etichetare a lagărelor drept „centre profesionale”, chiar dacă e clar că în acele locuri se practică munca forțată. Cele două lagăre de lângă Aksu au fost ridicate începând din 2017, în timp ce construcția fabricii de lângă ele a început în 2018.  

Bahtiyar Omar a prezentat și imagini cu un cimitir situat între cele două lagăre, unde se află și o clădire mare în parcarea căreia se află câteodată zeci de mașini albe.  

„Dacă e un crematoriu în această clădire, nu pare o coincidență amplasarea lui între cele două lagăre”, a spus Omar pentru Radio Free Asia.  

Adrian Zenz, membru marcant al Fundației Memoriale pentru Victimele Comunismului din Washington și expert în politicile Chinei față de uiguri, a remarcat de asemenea structura identificată de Omar în cadrul acelui cimitir, exprimându-și îngrijorarea că ar putea fi un loc de incinerare în apropierea lagărelor și că autoritățile ar putea „încerca să ascundă” decesele din lagăre. El a menționat că între deținuții din lagăre sunt adesea și persoane în vârstă și a citat mărturii ale membrilor familiilor celor care au murit în lagăre, care au descris modul în care rudelor li se oferă resturile incinerate: „înmormântările au fost făcute într-un mod foarte ascuns și dur – (autoritățile) nu vor niciun fel de doliu”.

Rapoartele anterioare ale Radio Free Asia au confirmat faptul că autoritățile au construit locuri de incinerare în același timp cu înființarea lagărelor din diferite părți ale regiunii uigure. Astfel, potrivit datelor aflate din Rețeaua de Informații pentru Construcții și Dezvoltare din Xinjiang, nouă centre de incinerare au fost construite în perioada martie 2017 - februarie 2018, inclusiv în Aksu, iar în iunie 2018, Radio Free Asia a aflat despre o instalație de incinerare construită în Aksu de către autorități cu o investiție de 8 milioane de yuani (1,2 milioane de dolari SUA) pe care poliția o folosea pentru a incinera în liniște corpurile „minoritare”.  

Dar povestea acestor crematorii s-a descoperit a fi legată de o practică și mai îngrozitoare din sistemul lagărelor comuniste chineze.  

 S-a observat recent că unul dintre cele două lagăre din Aksu a fost construit și extins pe locul unde a fost înainte un spital municipal de boli infecțioase.  

"Dacă pun coordonatele pe o hartă, pot vedea că (spitalul și tabăra) sunt situate pe același loc. Clădirile originale ale spitalului erau singurele din acel loc în 2003. Era un spital vechi, avea o istorie de peste 20 de ani. Acum, însă, puteți vedea că au fost ridicate multe construcții acolo [din 2017]”, a arătat pentru Radio Free Asia Omar Bahtiyar. Un raport din 14 octombrie 2017 al Rețelei de aviație civilă din China, care citează un aviz oficial, arată că a fost construit în același timp un „coridor verde” pentru transportul accelerat de organe umane la Aeroportul Aksu din apropiere. Potrivit raportului, echipa de transplant de organe a Universității Medicale Xinjiang a fost desemnată să transporte organe de la aeroport în capitala regională Urumqi, pe zborul China Southern Airlines 6431, cu care au fost făcute  șapte călătorii doar în 2017, inclusiv la Hangzhou, capitala provinciei Zhejiang din estul Chinei.  

Ethan Gutmann, un alt membru al Fundației Memoriale pentru Victimele Comunismului din Washington și autor al cărții „The Slaughter”, care a studiat mult timp recoltarea forțată de organe a prizonierilor politici din China, a arătat că înființarea lagărelor din Aksu și infrastructura spitalelor existente, alături de construcția „coridorului verde”, au permis autorităților crearea unei surse constante de organe recoltate de la deținuți.

„Pentru mine, asta pare a fi recoltare de organe: un mare centru de incinerare și un spital conectat direct la tabără”, a spus Gutman.

„Extrageți organele din ființa umană vie... (apoi) organele pot avea 20, poate 24 de ore de viață...  suficient timp pentru a duce [un organ] la aeroport pentru a-l transporta spre coasta de est a Chinei...

Știam că  se construiesc crematoriile. Știam că spitalele trebuiau să fie în apropiere de tabere, astfel încât să poată efectua extracțiile. În spitalul acela fac extracții, apoi administrează moartea cu o injecție simplă, după care (victimele) merg la incinerare, astfel încât nu există dovezi”, a mai adăugat el.

Deținuții care au scăpat din lagăr își amintesc că li s-au făcut teste ADN și de sânge când au ajuns acolo, sub masca unui „control de sănătate” obligatoriu, teste care ar fi făcute de fapt pentru descoperirea compatibilității organelor pentru clienții lor. Ethan Gutmann spune că fiecare deținut ar putea valora aproximativ 750.000 USD pentru plămâni, inimă, rinichi și ficat.

Deși nu a mai fost postată online nicio informație publică despre Spitalul de Boli Infecțioase Aksu de la jumătatea anului 2017, rapoarte din 2016 și 2017 arată că spitalele locale, inclusiv Spitalul de Boli Infecțioase, au primit echipamente și instruire pentru construirea de laboratoare și îmbunătățirea nivelului tehnic în chirurgie. Radio Free Asia a reușit să contacteze un angajat de la Crucea Roșie din Aksu, dar acela a închis telefonul când a fost întrebat despre transplantul de organe după ce a spus că el și agenția nu au „nimic de-a face cu aceste chestiune”, însă un angajat al Spitalului de Boli Infecțioase Aksu a declarat că unitatea este un „spital mixt” unde „nu sunt internați” pacienți.  

Hamid Sabi, un avocat din Londra care a depus mărturie în septembrie 2019, la cea de-a 42-a sesiune a Consiliului Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, despre recoltarea forțată de organe  din China și vânzarea acestora, a declarat pentru Radio Free Asia că organizarea taberei din Aksu e foarte îngrijorătoare.

„Suntem extrem de îngrijorați de rapoartele care sugerează o recoltare forțată, continuă și crescută a organelor în rândul poporului uigur. Înțelegem că sunt [vizați] tinerii cu vârsta cuprinsă între 24 și 28 de ani, probabil în scopul recoltării forțate a organelor... Am dori ca publicul să știe că acest lucru este în desfășurare”, a declarat Hamid Sabi. 

Avocatul londonez a sugerat că organele recoltate cu forța de la uiguri ar putea fi căutate de pacienții din țările musulmane, deoarece acestea sunt considerate „halal”.

Radio Free Asia nu a putut confirma că facilitățile din Aksu fac parte dintr-o rețea de stat care se ocupă de recoltarea forțată a organelor uigurilor, dar mai mulți foști deținuți din acele lagăre au mărturisit că au fost obligați să facă examinări ale organelor interne și transfuzii regulate de sânge, în timp ce unii dintre colegii de celulă cu vârste între 20 și 30 de ani au fost luați de gardieni și nu au nu mai fost văzuți niciodată.