"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Un război dus cu discreție de Moscova anii trecuți a reînceput toamna asta, la intensitate maximă, exact în momentul când Washingtonul părea să nu mai poată interveni împotriva rușilor din cauza problemelor de la alegeri – este vorba de ofensiva Kremlinului, care vrea ca Biserica Rusă să fie cea mai importantă între bisericile ortodoxe, practic de a o proclama ”A Treia Romă” și, în același timp, de a opri recunoașterea autocefaliei Bisericii Ucrainei.
Demersurile Bisericii Rusiei de a câștiga primatul asupra întregii Ortodoxii au fost accelerate anii trecuți după decizia Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol de a acorda autocefalia Bisericii Ucrainei, ceea ce a lovit crunt și în mai multe feluri Moscova.
Acordarea autocefaliei pentru Biserica Ucrainei a scăzut radical capacitatea Moscovei de a-i influența pe ucraineni, a dus la scăderea substanțială a numărului de credincioși ai Bisericii Rusiei, așadar și la diminuarea puterii acesteia concomitent cu cea a veniturilor obținute de la credincioșii din Ucraina.
Peste toate acestea, a contat enorm și umilința Bisericii Rusiei care a trebuit să suporte o decizie defavorabilă luată de Patriarhia Ecumenică, pe care Kremlinul o considera mai mult o relicvă istorică lipsită de putere.
Moscova ducea oricum un război de uzură împotriva unor biserici ortodoxe, cum se întâmplă în Basarabia, unde Mitropolia Moldovei, aflată în subordinea Bisericii Ruse, luptă deschis, din 1992, împotriva Mitropoliei Basarabiei, care e parte din Biserica Ortodoxă Română.
Patriarhia Ecumenică era deja într-o situație foarte complicată, produsă de politica ostilă ortodoxiei din Turcia dusă de Erdogan, în timp ce acum, pe lângă încercarea de a rezista Ankarei, Patriarhia Ecumenică are de făcut fața și Moscovei, într-o perioadă în care Washingtonul, ce a mai ajutat Patriarhia Ecumenică, are problemele proprii și era greu de crezut că ar mai vrea să intervină la acest moment.
În 2018, de exemplu, autoritățile americane au acuzat oficial un grup de hackeri ruși, care lucrează sub comanda Kremlinului, pentru spionarea corespondenței electronice a mai multor ierarhi ortodocși de la Patriarhia Ecumenică și nu numai.
(sursa:https://www.nbcnews.com/news/world/sacrilegious-spies-russians-tried-hacking-orthodox-clergy-n904256)
Recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe a Ucrainei de către Arhiepiscopul Chrysostomos al Ciprului, anul acesta, a dus la o reacție imediată a Patriarhiei Moscovei și a devenit motivul unei grave crize interne produsă de trei mitropoliți și un episcop din Biserica Ortodoxă a Ciprului – mitropoliții Athanasios din Limassol, Nikiforos din Kykkos, Isaias din Tamassos și Episcopul Nikolaos din Amathus, care au denunțat public decizia Arhiepiscopului, deoarece problema nu a fost discutată la ședința Sfântului Sinod.
Publicația Orthodox Times spune că situația din Cipru este agravată de mai mulți factori: ierarhii care au reacționat împotriva deciziei arhiepiscopului au relații directe sau indirecte cu Rusia, toți cei patru sunt puternici deoarece au contact direct cu credincioșii, în timp ce eparhiile lor sunt bine poziționate economic și politic. Pe lângă toate acestea, Arhiepiscopul Chrysostomos a declarat, anul trecut, că se confruntă cu o problemă de sănătate și, din această cauză, bătălia succesorală este acum în plină desfășurare.
(sursa:https://orthodoxtimes.com/archbishop-of-cyprus-what-the-four-hierarchs-did-is-a-parasynagogue/)
Unul dintre ierarhii care s-au opus deciziei Arhiepiscopului Chrysostomos de a recunoaște autocefalia Bisericii Ucrainei, mitropolitul Isaia din Tamassos, a ajuns să îl acuze pe venerabilul arhiepiscop de schismă, acuzație pe care marele ierarh a respins-o categoric, răspunzând că fapta celor patru se pedepsește cu scoterea din cler.
Dar turbulențele nu se sfârșesc cu Biserica Ciprului. O altă Biserică foarte importantă a Ortodoxiei, Biserica Ortodoxă a Alexandriei și Întregii Africi, fondată de Sfântul Evanghelist Marcu, a devenit o țintă predilectă a ofensivei ecleziale a Moscovei. Potrivit unei declarații a șefului adjunct al Departamentului pentru Relații Externe ale Bisericii Ruse, Arhiepiscopul Leonid, Moscova are în vedere acceptarea sub jurisdicția sa a ”sute de duhovnici ai Patriarhiei Alexandriei”, care s-ar fi adresat Bisericii Ortodoxe Ruse în acest scop, deoarece aceștia nu ar fi de acord cu decizia Patriarhului Teodor de a recunoaște Biserica Ortodoxă Autocefală din Ucraina.
Apoi, probabil luând în considerare necanonicitatea și pericolul unei astfel de manipulări, Arhiepiscopul Leonid a adăugat că Biserica Rusă examinează aceste cereri și încearcă să-i împiedice pe clericii Bisericii Alexandriei și Întregii Africi să treacă sub jurisdicția Patriarhului Moscovei, deoarece, a adăugat el, Biserica Ortodoxă Rusă nu urmează o politică expansionistă, ci este în favoarea onestității și corectitudinii în relațiile dintre Biserici...
Ofensiva Moscovei, care vrea să rupă părți din Biserica Ciprului și cea a Africii, atât pentru a complica situația celor care susțin autocefalia Bisericii Ucrainei, dar și pentru a-și pune oamenii în câteva regiuni unde rușii sunt deja foarte prezenți cu afaceri mai mult sau mai puțin curate, pare să fi fost lansată la cel mai bun moment posibil, când cei care ar fi putut interveni iar în favoarea Ortodoxiei, americanii, au deja problemele lor și era greu de crezut că ar mai fi atenți la ce se întâmplă cu Patriarhia Ecumenică.
În încercarea de a-și găsi rapid sprijin și a continua legăturile cu Washingtonul, Patriarhul Bartolomeu s-a grăbit să îl felicite pe Joe Biden pentru câștigarea alegerilor, dar asta nu a făcut oamenii administrației Trump să întoarcă spatele Bisericii. Secretarul de Stat Mike Pompeo a anunțat că va face o vizită Patriarhului Ecumenic zilele următoare pentru a discuta „probleme de interes religios în Turcia și în regiunea mai largă și pentru a promova poziția noastră puternică (SUA) cu privire la libertatea religioasă la nivel mondial”.
