11 noiembrie 2020: un sfert de veac fără Seniorul Corneliu Coposu, președintele moral al României. Ion-Andrei Gherasim a pregătit un program special de comemorare


11 noiembrie 2020: un sfert de veac fără Seniorul Corneliu Coposu, președintele moral al României. Ion-Andrei Gherasim a pregătit un program special de comemorare

În condițiile în care pe 11 noiembrie se va împlini un sfert de veac de când ”Președintele moral al României” nu mai este printre noi, președintele executiv al Fundației Corneliu Coposu – l-am numit pe Ion-Andrei Gherasim, fost șef de cabinet al regretatului Senior și nepot al doctorului Ilie Lazăr, odinioară cel mai tânăr semnatar al actului Marii Uniri de la Alba Iulia – anunță, pe pagina de Facebook a domniei sale, că cea de-a V-a ediție a Galei Corneliu Coposu, care trebuia să aibă loc la Ateneul Român, a fost anulată, în contextul măsurilor anti-pandemie. 

Având în vedere această situație, Fundația Corneliu Coposu a pregătit un program comemorativ ce se va desfășura online, după cum urmează: 

”Dragi prieteni,

Anul acesta, pe 11 noiembrie, se va împlini un sfert de veac de când Seniorul nu mai este printre noi. Fundația Corneliu Coposu pregătise pentru această dată un eveniment deosebit, ce trebuia să aibă loc la Ateneul Român, în cadrul celei de-a V-a ediții a Galei Corneliu Coposu.

Din păcate, situația pandemică actuală și reglementările în vigoare ne-au obligat să anulăm desfășurarea galei.

În condițiile date, miercuri, 11 noiembrie 2020, Fundația Corneliu Coposu dorește să marcheze așa cum se cuvine comemorarea celor 25 de ani de la plecarea spre veșnicie a celui numit atât de frumos: ‹Președintele moral al României›. Vom încerca, prin intermediul platformei ‹Zoom›, să transmitem în direct pe pagina noastră de Facebook întâlniri online dedicate comemorării Seniorului.

Astfel:

- în jurul orelor 11,00-11,15, pe pagina de Facebook a fundației va fi transmisă Slujba de Parastas în memoria Seniorului de la Biserica Sfânta Ana din cimitirul Bellu Catolic. Vom face această transmisie deoarece, conform prevederilor legale, în condiții de pandemie numărul persoanelor ce vor putea participa este foarte restrâns. (maxim 15);

- în jurul orelor 16,00 se va transmite live dezbaterea despre ediția a V-a a concursului de eseuri din acest an la care vor participa: d-na Ana Blandiana (președinte Academia Civică și al juriului concursului), dl. Ion-Andrei Gherasim (președinte executiv Fundația Corneliu Coposu) și tinerii câștigători;

- în jurul orelor 19,00 vom transmite live lansarea unei noi cărți despre Senior: “ Corneliu Coposu sub lupa securității - declarații, corespondență, conferințe și scrieri inedite “ apărută la Editura “Vremea”. Vor participa: d-na Silvia Colfescu - director Editura Vremea, dl. Marin Pop - autorul cărții, dl. Alexandru Gussi - politolog și dl. Ion-Andrei Gherasim - președinte executiv Fundația Corneliu Coposu; (...)

Începând din această seară, în fiecare zi, vom publica pe pagina Fundației, opinii și mărturii ale unor personalități din România, pentru care viața și activitatea lui Corneliu Coposu a însemnat un exemplu și un reper pentru România post-comunistă. 

La sfârșitul lunii noiembrie 2020, toate textele publicate pe pagina noastră de Facebook se vor regăsi într-o secțiune specială pe site-ul nostru: www.corneliu-coposu.ro

‹25 de ani fără Senior› este un proiect al Fundației Corneliu Coposu și le mulțumim pentru participare tuturor celor care l-au iubit și l-au respectat pe ‹Președintele moral› al României!”

De asemenea, Ion-Andrei Gherasim postează sugestiva cuvântare a preotului Cristian Borz, paroh al Bisericii Greco-Catolice din Bădăcin și custode al Casei Memoriale Iuliu Maniu: 

”Corneliu Coposu – 25 de ani de la plecarea la Casa Tatălui

În data de 11 noiembrie 2020, se împlinesc 25 de ani de când Corneliu Coposu a plecat spre Casa Tatălui.

Calitatea principală care l-a propulsat pe prima scenă politica a fost moralitatea ireproşabilă, fapt pentru care, cardinalul Alexandru Todea, fost deținut politic, l-a numit ‹moralitatea vieţii noastre politice›.

S-a născut la Bobota, în judetul Sălaj, provenind dintr-o familie cu vechi tradiții istorice, având ca înaintași, vrednici preoți greco-catolici, adevărați luminători spirituali și culturali ai satelor din Țara Silvaniei. Educat la umbra bisericii din Bobota și la școlile Blajului, iar mai apoi avându-l ca model și mentor pe ‹Sfinxul de la Bădăcin›, Corneliu Coposu și-a construit viața pe principiile creștine de la care nu s-a abătut niciodată.

Foarte de tânăr a fost ‹trimis în mijlocul lupilor› și a trebuit să înfrunte două tipuri de frică: față de persecutorii umani și față de Judecătorul divin. Persecutorii ucid trupurile, care oricum sunt pieritoare, Judecătorul, Dumnezeu, poate nimici și sufletele (nepieritoare) și trupurile. Corneliu Coposu a înțeles că numai credința în Dumnezeu le poate depăși pe amândouă.

‹Nu vă temeţi de cei care ucid trupul, dar nu pot să ucidă sufletul. Temeţi-vă mai degrabă de cel care poate să piardă şi trupul şi sufletul› ne spune Isus. Este adevărat că trupul ne oferă identitatea istorică, ne fixează în istorie, dar spiritul este forţa lui vitală, care în comuniune cu Dumnezeu, depăşeste limitele spaţiului şi ale timpului, devine etern şi oricât ar încerca omul să nimicească această forţă nu va reuşi. 

Mântuitorul Isus spunea aceste cuvinte apostolilor săi garantându-le un singur lucru: nemurirea, eternitatea. Faptul că cineva suferă nu este în sine o virtute. Sfântul Apostol Petru scrie în prima sa scrisoare: „Nici unul dintre voi să nu sufere ca asasin sau ca hoţ sau ca răufăcător sau ca unul care se amestecă în treburile altuia. Dar, dacă suferă ca şi creştin, să nu-i fie ruşine, ci să continue să-l glorifice pe Dumnezeu în acest nume” (1 Petru 2:20; 4:15, 16). Potrivit cuvintelor lui Isus, suferinţa aduce fericire celor care îndură pentru dreptate, iar Seniorul a știut acest lucru foarte bine.

Sfânta Scriptură continuă: ‹Nu vă temeţi de ei, căci nu este nimic ascuns care nu va fi descoperit şi nimic secret care nu va fi cunoscut›. Ne aducem aminte de emoția pe care moartea Seniorului a creat-o în rândul popoprului. S-au organizat funeralii naționale, așa cu se cuvenea. Miracolul s-a întâmplat și ‹puterea› a vorbit omagial despre ‹dușmanul din opoziție›. Chiar dacă ani în șir au încercat să-l ‹ascundă sub obroc›, ceea ce s-a făcut în ascuns a ieșit la lumină.

Părăsind această lume, Corneliu Coposu a intrat în șirul marilor personalităţi ale naţiei române. În fața Judecătorului cu încredere a rostit cuvintele: ‹Lupta cea buna am luptat, am ajuns la capătul drumului, păstrând credința. De acum mă aşteaptă cununa dreptății, pe care în Ziua de apoi mi-o va da Domnul, Judecătorul cel drept. Şi nu numai mie, ci şi tuturor celor care au așteptat venirea Lui› (2 Tim 4,7,8)”.