Religia păcii îi declară „război” președintelui Emmanuel Macron/Despotul de la Ankara a dat tonul ostilităților/Ce a spus liderul francez de s-au ofensat atât de tare țările musulmane

Tot mai mult țări musulmane condamnă criticile recente ale președintelui francez Emmanul Macron la adresa islamului radical și decizia acestuia de a adopta, prin lege, o poziție mai dură față de fanatismul religios, organizând proteste de stradă, îndemnând la boicotarea produselor franțuzești, incendiind steagul Franței, imagini cu liderul francez sau postând diverse mesaje războinice pe Twitter, în engleză sau arabă, sub hashtagurile #BoycottFrenchProducts/#Islam/#NeverTheProphet.  

Tonul ostilităților a fost dat de despotul turc Recep Tayyip Erdogan, care l-a atacat în mai multe rânduri pe Macron, ajungând chiar să-l insulte, duminică, când a afirmat că liderul francez „și-a pierdut mințile”. Insulta nu a fost trecută cu vedere de Franța care a decis rechemarea de urgență în țară a ambasadorului său la Ankara.  

„Musulmanii sunt primele victime ale acestei culturi a urii alimentate de regimurile coloniale și exportate de către clienții acestora. Să insulți 1,9 miliarde de musulmani și cele sacre lor pentru crimele oribile ale unor extremiști nu este decât un abuz oportunist al libertății de exprimare. În felul ăsta nu faci decât să alimentezi extremismul”, a scris pe Twitter ministrul iranian de Externe, Javad Zarif.  

Și ministrul de Externe din Pakistan, Shah Mehmood Qureshi, l-a convocat, luni, pe ambasadorul Franței la Islamabad să i se plângă de declarațiile jignitoare ale lui Macron.  

„Semințele de ură cultivate azi vor polariza societatea și vor avea consecințe grave”, a spus Shah Mehmood Qureshi într-o declarație oficială. Cu o zi înainte, șeful său, premierul pakistanez Imran Khan, i-a scris chiar lui Mark Zuckerberg, proprietarul Facebook, un mesaj în care solicita interzicerea conținutului islamofob în același fel în care rețeaua de socializare procedează cu cele în care este negat Holocaustul.  

70 de persoane au protestat la Tripoli, capital Libiei, incendiind steagul Franței și afișând imagini caricaturale ale președintelui Macron. „Demonizând islamul și pe musulmani nu va reuși să mențină pacea socială în Franța”, spune Fatima Mahmud, 56 de ani, participantă la protestul de la Tripoli.

Și în Deir al-Balah din Fâșia Gaza, mai mulți palestinieni au ars poze cu  Macron, calificând ultimele declarațiile ale acestuia „un atac și o insultă la adresa islamului”, scrie  aljazeera.com 

Germania a fost printre primele țări europene care și-a exprimat „solidaritatea” cu Emmanuel Macron după declarația despotului de la Ankara.

„Sunt comentarii defăimătoare care sunt complet inacceptabile, mai ales după asasinarea îngrozitoare a profesorului francez Samuel Paty de către un fanatic islamist", a spus purtătorul de cuvânt al guvernului german Steffen Seibert.

Ce a zis liderul francez de s-au ofensat așa țările musulmane

Pe 6 octombrie, Samuel Paty, un îndrăgit profesor de istorie și geografie la o școală liniștită dintr-o suburbie a Parisului, le-a arătat elevilor săi caricaturile profetului Mahomed (întemeietorul religiei islamice) care au determinat abominabilul atac sângeros asupra publicației satirice Charlie Hebdo de acum cinci ani. Nici prin cap nu i-a trecut regretatului profesor că gestul îi va fi fatal și va avea implicații atât de profunde în ce privește relațiile Franței cu lumea islamică. Intenția sa fusese să exploreze, la oră cu copiii, libertatea de gândire și exprimare.  

Zece zile mai târziu, Paty, 47 de ani, era decapitat cu un cuțit de un adolescent cecen, refugiat musulman radicalizat, care a fost ulterior împușcat mortal de forțele de ordine.  

Oribilul asasinat a fost unda de șoc care a reaprins în Franța eternele dezbateri despre secularism, scrie The Guardian.  

Reprezentările profetului Mahomed sunt considerate tabu în Islam și considerate jignitoare pentru mulți musulmani. Dar secularismul de stat - sau laicitatea - este esențial pentru identitatea națională a Franței. Limitarea libertății de exprimare pentru a proteja sentimentele unei anumite comunități subminează unitatea, spune statul francez, potrivit Radio Europa Liberă.  

Reacția președintelui Emmanuel Macron a fost extrem de tăioasă și fermă, frazele de mai jos fiind rostite chiar la funeraliile regretatului profesor, ca un legământ:  

”Samuel Paty a fost ucis pentru că islamiştii vor să ne răpească viitorul şi ştiu că eroi liniştiţi ca el nu le vor permite niciodată asta”/„Samuel Paty a devenit chipul Republicii, simbolul voinţei noastre de a-i distruge pe aceşti terorişti. Simbolul hotărârii noastre de a înţelege, de a învăţa, de a continua să le predăm copiilor, de a fi liberi. Pentru că vom continua, domnule profesor. Nu vom renunţa nici la caricaturi, desene”.

Cu două săptămâni înainte de moartea lui Paty, Macron spunea despre islam că este o religie „în criză peste tot în lume”, anunțând noi măsuri împotriva „separatismului islamic” care vor fi adoptate printr-o lege prezentată pe 9 decembrie în guvern.  

”Eu vreau să nu existe nicio confuzie, niciun amalgam, dar forţa este de a constata că există un islamism radical care conduce la negarea Republicii”, preciza Macron la începutul lui octombrie, citând în special deşcolarizarea copiilor”, ”dezvoltarea de practici sportive şi culturale” comunitare, ”îndoctrinarea, negarea principiilor noastre, egalitatea bărbat/femeie”. Liderul Franței mai spunea că toţi copiii trebuie şcolarizaţi obligatoriu de la vârsta de trei ani, iar şcoala la domiciliu va fi strict limitată la cazurile medicale. Măsura va afecta comunitatea musulmană din Franţa. Peste 50.000 de copii învaţă la domiciliu, potrivit presei franceze. Franţa trebuie să ”atace separatismul islamist”, un ”proiect conştient” care vizează să ”creeze o ordine paralelă şi să nege Republica”, mai preciza Emmanuel Macron.

Într-un excelent articol publicat în Politico.eu, jurnalistul John Lichfield, vechi și experimentat corespondent de presă la Paris, invocă recentele critici aduse președintelui Macron și a atitudinii sale față de islam, în publicația The New York Times, de către sociologul american Crystal Fleming, expert în grupurile suprematiste albe, care spunea că „e tristă să vezi cum oficialii francezi răspund extremismului violent cu extremism violent”.  

John Lichfield pentru Politico.eu: ,,Extremism violent? Dar ce a făcut guvernul președintelui Macron? A invadat Irakul? A adoptat vreun act de securitate internă care a suspendat libertățile civile? A construit lagăre pentru deținuții musulmani?

Nu. A închis o moschee. A arestat câteva zeci de persoane și a anchetat aproximativ 51 de asociații musulmane bănuite de simpatii extremiste. A mai anunțat expulzarea a 231 cetățeni străini, mulți dintre ei aflați deja în închisoare.  

Criticile temperate la reacția Franței sunt însă acceptabile. Arié Alimi, avocat francez pentru drepturile omului, spunea că zi și noapte auzim doar despre măsuri contra musulmanilor. Avem însă nevoie (din partea lui Macron) de ceva mai multă înțelepciune și echilibru.

Alimi are dreptate. Macron trebuie să revină la o abordare mult mai sensibilă a relației dintre Franța și cele cinci milioane de musulmani, precum cea din discursul rostit cu două săptămâni înainte de asasinarea lui Samuel Paty.  

Dar trebuie avută în vedere și istoria recentă a Franței. Au fost nu mai puțin de 36 de atentate teroriste grave sau foarte grave în cei opt ani care au trecut de când Mohamed Merah a ucis trei copii ai unei școli evreiești din Toulouse și alte cinci persoane în martie 2012. Iar în curând se vor împlini cinci ani de la seria de atacuri sinucigașe de la Bataclan și barurile din apropiere care au curmat 130 de vieți într-o singură seară de vineri. Anul următor 86 de oameni au murit după ce un camion de 19 tone a intrat în mulțime la Nisa de Ziua Națională a Franței.  

Să spui că Franța este vinovată mai mult decât victimă - cum afirmă Erdogan și alți critici de prin Vest - este incorect și periculos. Franța a suferit din pricina terorismului islamic mai mult decât oricare altă țară europeană în ultimii zece ani. (...)

În urmă cu trei săptămâni, Macron a avut un discurs puternic, echilibrat în privința islamului și a Franței într-o suburbie a Parisului, nu departe de Conflans Saint Honorine, unde a fost ucis Paty. Atacul a vizat aproape sigur discursul lui Macron în aceeași măsură ca și lecția despre libertate și toleranță a profesorului Paty.  

Macron a promis o lege privind „secularismul și libertatea” pentru a combate separatismul islamist extremist, interzicând „importul” de imami instruiți și finanțați din străinătate. Reduceri fiscale importante și fonduri de stat vor fi puse la dispoziția moscheilor care semnează o cartă de acceptare a principiilor franceze de laicitate, democrație și stat de drept.  

Președintele a recunoscut că cetățenii musulmani ai Franței au fost lăsați de izbeliște de guvernele anterioare și că Franța a creat ea însăși propriul „separatism” prin împingerea persoanelor nevoiașe către ghetourile sărace cu locuri puține de muncă și prost plătite. Și a promis noi acțiune ferme în perioada următoare pentru a crește oportunitățile oamenilor din suburbiile sau banlieu-urile multirasiale.  

Discursul lui Macron a fost primit bine de către liderii musulmani moderați. Este genul de echilibru la care Macron trebuie să se întoarcă. Proiectul de lege privin islamul și libertatea, așteptat de întreaga națiune pe 9 decembrie, trebuie să fie cel puțin la fel de echitabil ca discursul lui Macron, nu dominat de furia - oricât ar fi aceasta de justificată și de acceptabilă - determinată de asasinarea lui Paty”.