Scăpat de sub control, războiul dintre armeni și azeri amenință să ducă la un dezastru de proporții. Pierderi imense: mii de militari, zeci de civili și stricăciuni în valoare de mai multe miliarde de dolari

Ultimul acord de încetare a focului stabilit sâmbată, între Armenia și Azerbaijan, care ar fi trebuit să intre în vigoare de la miezul nopții de sâmbătă spre duminică, a fost deja încălcat în mai multe locuri din zonele de conflict.

Venit după ce ambele părți implicate în război au acuzat că populația civilă a fost țintă a atacurilor militare din partea adversa, suferind pierderi grele, noul acord avea oricum puține șanse să fie respectat.

Bombardarea de săptămâna trecută, de către artileria azeră, a mai multor orașe și sate din Nagorno Karabah (Artsah), între care s-a afla și Stepanakert, capitala provinciei, ca și atacul trupelor armene cu racheta asupra orașului azer Ganja, în care au fost uciși 13 civili, a arătat în ce termeni se duce războiul dintre armeni și azeri.

Încălcarea acordului s-a făcut în special tot prin atacarea unor zone populate din mai multe localități, ținta fiind populația civilă – orașul Martuni și localitățile rurale Urekan, Ishkhanadzor, Aygehovit și Vurgavan din regiunea Kashatagh au fost bombardate de artileria azeră noaptea de duminică spre luni, după cum a raportat Serviciul pentru Situații de Urgență din Artsah (Nagorno Karabah) – detalii AICI.  

Oficiul Procurorului General din Azerbaijan a anunțat luni că trupele armene au bombardat cu rachere și obuze, începând de dimineață, satele azere Yukhari Giyamaddinli și Garakhanli, fiind rănit grav un barbat în vârstă de 58 de ani și distruse ori avariate 25 de locuințe – detalii AICI.

În aceleași timp, începând de la ora prânzului, pozițiile armatei azere din regiunile Tovuz, Dashkesan si Goygol s-au aflat sub focul mortierelor și mitralierelor de mare calibru ale trupelor armene. Încălcarea acordului a fost precedată de crime de război săvârșite și împotriva militarilor din ambele părți. Există o filmare care arată execuția a doi prizonieri armeni de către trupele azere (ori de către mercenari care luptă de partea azerilor) și un raport despre decapitarea unui militar armean pe 16 octombrie, postat pe internet de către azeri – detalii AICI.

Este din ce în ce mai clar că, odată cu intrarea în a patra săptămână de război, pacea e din ce în ce mai greu de obținut, iar extinderea războiului pare mult mai posibilă.

Pierderile înregistrate până acum sunt imense – au murit mii de militari și zeci de civili, și au fost distruse echipamente militare în valoare de mai multe miliarde de dolari. Numai în Azerbaijan au fost avariate aproximativ 2000 de locuințe, iar toate acestea nu fac altceva decât să sporească furia combatanților.

Implicarea Turciei în război deschide rănile vechi ale armenilor, iar prezența mercenarilor aduși de Turcia din Siria crește și mai mult pericolul extinderii conflictului. Oficialii armeni vorbesc deja deschis că turcii ar dori să provoace un alt genocid, cum e cazul premierului Nikol Pashinyan care a declarat pentru Corriere della Sera că ”Erdogan înarmează Azerbaijianul deoarece vrea să comită un alt genocid, pentru asta i-a trimis pe jihadiștii sirieni aici, asta e dovada”.

Scăpat de sub control, războiul poate duce la un dezastru greu de imaginat, care ar depăși de la distanță ce se întâmplă în Siria. Astfel, în luna iulie, purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării din Azerbaijan, Vagif Dargahli, a spus că ”armenii trebuie să nu uite că sistemele de rachete de mare precizie din dotarea armatei noastre ne permit să lovim centrala nucleară de la Metsamor (la 40 km de Erevan – n. red.), ceea ce ar fi o mare catastrofă pentru Armenia” – mai multe detalii AICI.

Dar și pentru întreaga regiune, putem adăuga noi. Armenii au lăsat să se înțeleagă că pot ataca rezervoarele și conductele de petrol ale Azerbaijanului, în special conducta strategică Baku-Tbilisi-Ceyhan (BTC), ce trece pe lângă orașul azer Ganja (deja lovit de rachetele armenilor), ceea ce ar opri livrarea unei catități mari de petrol către piețele internaționale.

Anemicele apeluri internaționale nu au schimbat nimic până acum în acest conflict, iar singura țară decisa să intervină decisiv e Turcia, numai că nu o face pentru a aduce pacea. Combatanții par dispuși să calce orice legi și reguli internaționale, atacând fără reținere populația civilă. Tot ce se poate spera e ca războiul să nu se extindă și să se stingă prin negocieri, deși se pare că sunt foarte puține șanse să se întâmple asta.