Șeful DNA reflectă inutilitatea și toxicitatea SS: "Acest lucru nu se întâmpla când Direcția Națională Anticorupție avea această competență!"

Procurorul-şef al DNA, Crin Bologa, a declarat, joi seară, pentru Europa FM, că Secția Specială nu a trimis în judecată, de la înfiinţare, niciun procuror şi niciun judecător pentru corupţie, lucru care nu s-ar fi întâmplat dacă DNA ar fi avut în continuare această competenţă.

"Am constatat că de la înfiinţarea SIIJ, din 2018, noi trimiţând acolo dosarele, n-a apărut niciun dosar de corupţie cu magistraţi, nici măcar din cele pe care noi le-am declinat către Secţia Specială. Şi acele dosare, dacă n-au fost clasate, vor reveni la DNA. De la înfiinţarea Secţiei, niciun procuror şi niciun judecător n-a fost trimis în judecată pentru corupţie. Acest lucru nu se întâmpla când DNA avea această competenţă", a declarat şeful DNA.

Totodată, Crin Bologa a adus în discuție și desființarea Secției Speciale, în condițiile în care miercuri, ministrul Justiției a anunțat că pune în dezbatere publică Legile Justiției, modificate anterior de coaliția PSD-ALDE, iar una dintre principalele propuneri este desfiinţarea Secţiei Speciale.

"În ceea ce privește reînființarea serviciului de combatere a infracțiunilor din justiție, nu împotriva magistraților, (…) eu cred că vor trebui să fie procurori specializați pe acest domeniu, pentru că această specializare a atras și rezultatele din trecut.

De ce era nocivă această Secție Specială? Gândiți-vă că este mult mai ușor să încerci să controlezi 3-5 procurori și este greu să controlezi peste 100 de procurori ai DNA, la care se adăugau și alți procurori de la Parchetul General. Era mai greu controlul asupra acestor procurori. Nu acesta lucru se poate întâmpla în momentul în care se concentrează în mâna a câțiva procurori această competență", a mai adăugat Crin Bologa.

Reiterăm că propaganda PSD a susținut sistematic ideea conform căreia existența Secției Speciale e vitală pentru ca magistrații să răspundă pentru activitatea lor și mai ales pentru a da socoteală pentru presupusele abuzuri pe care le-ar comite prin sentințele date. În acest context, judecătorul Cristi Danileț a demontat propaganda pesedistă, atrăgând atenția, în primul rând, că SS nu poate sancționa presupusele abuzuri ale magistraților și, totodată, că în prezent există deja 5 forme prin care magistrații răspund pentru activitatea lor, utilitatea SS fiind pusă astfel la îndoială. 

Cristi Danileț, pe Facebook: "În România exista cinci forme de răspundere a magistraților. Atenție, însă: nicăieri în lume magistrații nu sunt investigați pentru soluțiile date, ci doar pentru conduite ilegale. Nici măcar SIIJ, concepută din cauza războiului cu Kovesi, nu are puterea de a cerceta 'abuzuri' /'greșeli' ale magistraților - știu că asta a fost minciuna pentru a justifica înființarea acestei structuri, dar... fraier e doar acela care a crezut așa o prostie contrară principiului universal al independenței justiției". 

Cele 5 forme de răspundere a magistraților, prezentate de judecător într-o analiză pentru Republica: "Reglementările actuale consacră cinci forme de răspundere a magistraților: administrativă – când sunt șefi care se dovedesc a fi prost manageri, atunci sunt schimbați de CSM la cererea personalului din subordine sau după o inspecție; deontologică – când magistratul încalcă una din recomandările privind conduita în timpul sau în afara serviciului, recomandări prevăzute în Codul deontologic adoptat în 2005, atunci CSM pronunță o hotărâre care se depune la dosarul personal și de ea se va ține cont la evaluarea ce are loc o dată la trei ani; disciplinară – când magistratul încalcă o obligație de serviciu expres menționată în legea privind statutul magistraților, atunci CSM îl sancționează disciplinar cu mustrare, mutare în altă instanță, reducerea salariului sau demitere; materială – când magistratul comite cu rea-credință sau gravă neglijență o eroare judiciară și, ca urmare, statul plătește o sumă de bani celui ale cărei drepturi au fost încălcate, atunci Ministerul Finanțelor se îndreaptă împotriva magistratului pentru recuperarea sumei; penală – pentru orice infracțiune comisă de magistrat, în exercitarea funcției sau fără vreo legătură cu aceasta. Acesta va fi investigat penal de procurori și judecat de judecători, iar în caz de condamnare va avea cazier și va fi dat afară din justiție". (citiți AICI analiza completă)