Erdogan primește zilele acestea cele mai grele lovituri, atât pe plan intern cât și internațional, după transformarea Sfintei Sofia în moschee

Transformarea catedralei Sfânta Sofia în moschee nu a fost singurul gest de provocare gravă la adresa Greciei și a comunității internaționale, dar și a turcilor, de zilele acestea, din partea autocratului Erdogan.

Închiderea casei memoriale din Salonic a lui Ataturk, președintele fondator al Turciei moderne, începând exact de vineri, ziua când s-a oficiat primul serviciu religios islamic în Sfânta Sofia, a fost un gest care a spus multe turcilor, care au de înțeles că Erdogan vrea să termine perioada istorică inaugurata de primul președinte turc.

Iar amenințarea Ankarei, că va trimite nava de prospecțiuni geologice Oruc Reis în apele grecești, escortată de nave militare, era în sine un act foarte ostil și contrar legilor internaționale, dar făcând asta exact acum, când a fost inaugurată ca moschee marea catedrală ortodoxă, Erdogan arată că e gata să riște să pornească oricând o confruntare de mare anvergură cu Grecia.

Trupele turcești prezente în Libia, în Siria și, mai nou, în Irak, sunt un indicator foarte clar despre cât de mari sunt ambițiile imperiale ale președintelui care se dorește sultan peste un nou imperiu, fapt ce irită maxim țările musulmane care au făcut parte din fostul Imperiu Otoman.

La primul serviciu religios islamic din catedrala transformată în moschee, Erdogan a fost singur – nici un șef de stat invitat nu a vrut să îi stea alături, nici măcar cei din Qatar ori Azerbaidjan, țări care s-au bucurat de susținerea Turciei de-a lungul ultimilor ani. Nici politicienii turci nu prea s-au înghesuit să îi stea alături. Iar la numai o zi, două, după ce a făcut paradă cu ostilitatea sa nelimitată, pe care o confundă probabil cu curajul, Erogan are parte și de un șir de reacții potrivnice foarte puternice atât din Turcia cât și internaționale, pe măsura gesturilor sale.

În țară, Ali Erbaş, șeful autorității religioase (Diyanet), care este direct subordonată lui Erdogan, a fost chemat la procuratură pentru a fi anchetat după acuzația rostită împotriva lui Ataturk, vineri, la prima rugăciune islamică din vechea catedrală transformată în moschee.

Sabih Kanadoğlu, procuror-șef al Curții Supreme de Apel și fost președinte al Institutului Juridic Turc, dar și Hamdi Yaver Aktan, șeful Departamentelor Curții Supreme de Apel, au fost cei care au cerut investigația împotriva omului de casă al lui Erdogan, pe care îl acuză că a comis o faptă penală ce trebuie pedepsită cu închisoare de la 1 an și 6 luni la 4 ani și 6 luni, atunci când a adus ofensă președintelui fondator al Republicii Turcia, Mustafa Kemal Ataturk – mai multe detalii AICI.  

Iar răspunsul internațional împotriva provocărilor ordonate de Erdogan la Mediterană este, de asemenea, unul foarte hotărât, și ăsta-i doar începutul: nave militare ale Egiptului și ale Franței, țări care au lansat mai multe avertismente Turciei, din cauza acțiunilor sale ilegale și ostile, fac acum exerciții de luptă în Mediterană – detalii AICI.  

Concomitent, Statele Unite și Grecia pregătesc începerea unui exercițiu militar comun, pentru 10 zile, la care va participa portavionul Eisenhower și alte 12 nave de luptă americane, alături de avioane F16 și F18 grecești, de la baza aeriană din Creta – detalii AICI.  

În fața acestei demonstrații de forță, Ankara și-a adus în apele teritoriale parte din nave militare și și-a retras mesajele oficiale în care anunța că nava de explorare Oruc Reis va începe activitatea de prospectare în Estul Mediteranei – detalii AICI.

Iar în presa turcă se vorbește deja foarte explicit despre un succesor al lui Erdogan...