Neregulile grave comise de organismele europene și rolul secret al firmei de consultanță McKinsey în criza refugiaților din Europa

O anchetă publicată luni în Balkan Insight dezvăluie parte din felul în care organisme ale Uniunii Europene au lucrat în secret și împotriva propriilor regulamente în perioada crizei refugiaților din 2016, folosind serviciile firmei americane de consultanță McKinsey pentru accelerarea procesului de primire a statutului de azilant pentru milioanele de migranți care aglomerau rutele către Germania începând din insulele grecești.

Dacă abia anul acesta a ajuns să fie foarte clar modul în care Turcia s-a folosit de coloanele de migranți pentru a pune presiune pe țările europene, în special pe Grecia, la o privire atentă se putea înțelege încă de anii trecuți că Ankara nu are cele mai curate intenții, șantajând Uniunea Europeană pentru a obține o mulțime de avantaje.

Turcia a cerut organismelor europene bani, acordarea vizelor din țările UE pentru cetățenii turci și reluarea negocierilor pentru admiterea Turciei în UE, în schimbul cărora se angaja că va primi înapoi o parte din mulțimea migranților pe care tot turcii îi ajutau să ajungă în Mediterană și apoi în insulele grecești. Proiectul acordului cu Turcia a fost făcut, conform anchetei Balkan Insight, cu ajutorul firmei McKinsey.

După ce au lucrat în Germania pentru o mai rapidă trecere prin procedurile de primire a statutului de azilant, în 2016 consultanții McKinsey au început să lucreze în Grecia, propunând în septembrie să lucreze pro bono la un plan de susținere a Comisiei Europene pentru un mangement mai eficient al integrării refugiaților, numit ”Supporting the European Commission through integrated refugee management”, propunere acceptată în octombrie de organismul european.

În decembrie, după ce a fost gata planul de acțiune al companiei McKinsey, a fost făcut public și planul Uniunii Europene, Joint Action Plan, care va primi susținerea șefilor guvernelor din Uniunea Europeană în 15 decembrie. Planul Uniunii Europene este foarte asemănător cu cel elaborat de McKinsey, iar în unele părți este practic identic, lucru lămuritor pentru sursa planului autorităților europene, deși nu se menționează nicăieri implicarea companiei McKinsey în elaborarea planului european, despre care se spune că ”a fost realizat de Comisia Europeană împreună cu autoritățile din Grecia”.

Îndată ce Joint Action Plan a primit susținerea liderilor europeni, Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO) a primit solicitarea de a încheia un contract direct cu McKinsey cu scopul de a pune în aplicare planul european. Pentru contractul în valoare de aproximativ 1 milion de euro, Jose Carreira, director executiv al EASO și Joanna Darmanin, șefă a operațiunilor din organismul european, au emis în 20 ianuarie 2017 o notă în care spun că ”din cauza constrângerilor legate de lipsa timpului și a presiunii politice s-a considerat necesar să se procedeze la semnarea contractului fără a se urma procedura necesară de achiziție”.

În 2018, un audit realizat de European Court of Auditors (ECA) a descoperit că s-a acordat „unui singur operator economic preselecționat” o lucrare „fără aplicarea oricăreia dintre procedurile de achiziții prevăzute în reglementările UE, destinate încurajării transparenței și concurenței”. „Ca urmare, procedura de achiziții publice și toate plățile aferente au fost neregulamentare”, se punctează la concluziile auditului, care nu menționează și actorul economic căruia i s-a încredințat contractul.

În 2019, Comisia Europeana a justificat nedivulgarea implicării McKinsey în elaborarea documentului european din cauza ”riscurilor aduse securității publice”, deoarece informațiile despre felul în care s-a făcut planul european ”ar putea fi folosite de rețelele de trafic de persoane”...

De asemenea, divulgarea implicării companiei de consultanță ar risca subminarea intereselor comerciale ale McKinsey. ”Înțeleg că ar putea exista un interes privat ori public în cazul subiectului documentelor solicitate (de presă – n. red.), dar consider că interesul pentru transparență nu are o greutate mai mare decât nevoia de a proteja interesele comerciale ale companiei în cauză”, a răspuns Martin Selmayr, secretar general al Comisiei Europene la acel moment.

Compania McKinsey mai fusese implicată într-o afacere asemănătoare, în Germania, unde a primit peste 45 de milioane dolari pentru a ajuta la scurtarea procesului de acordare a azilului pentru migranți. La fel ca în cazul contractului cu Biroul European de Sprijin pentru Azil, mai mult de jumatate din banii pentru consultanță au fost dați companiei McKinsey fără a se urma procedurile publice normale, din cauza ”urgenței” situației. Toate acestea au fost dezvăluite de anchete ale presei germane, care s-a lovit la rândul ei de invocarea confidențialității din partea autorităților.

Modul în care au acționat organismele europene pentru a așeza în țările europene milioane de migranți, ceea ce nu a produs nici un beneficiu europenilor, ci o creștere explozivă a criminalității și o scădere fără precedent a siguranței publice, arată cât de obscur și nedemocratic pot acționa înalții funcționari de la Bruxelles într-o problemă atât de importantă. Iar compania care a asistat acțiunea organismelor europene a fost McKinsey, care activează și în România, în domeniul consultanței, de mai bine de 10 ani.