DIICOT a renunțat la urmărirea penală în dosarul publicării protocolului clasificat SRI-Parchet de către Darius Vâlcov, eminența cenușie a programului de guvernare pesedistă și omul prin care Dragnea a controlat toate guvernele PSD de după decembrie 2016.
Pe 23 august 2018, Darius Vâlcov a publicat pe pagina sa de Facebook protocolul încheiat în decembrie 2016 între Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) şi Serviciul Român de Informaţii (SRI). Documentul era clasificat așa că SRI a sesizat DIICOT pe 28 august 2018.
Dacă dosarul ar fi ajuns în justiție, Vâlcov, risca chiar și cinci ani de pușcărie, potrivit articolului 407 din Codul penal, alineatul 3: ”divulgarea, fără drept, a unor documente sau date care constituie informaţii secrete de stat, de către cel care ia cunoştinţă de acestea în afara îndatoririlor de serviciu, se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani”.
Decizia DIICOT a stârnit reacții de uimire și nemulțumire în spațiul public. Una dintre cele mai dure îi aparține jurnalistei Ramona Ursu (Newsweek):
„Știu că e boala asta printre noi și că avem alte griji, în principal, dar să nu trecem peste ziua de azi fără să ne gândim că DIICOT a dispus renunțarea la urmărirea penală pe numele lui Vâlcov, în dosarul privind publicarea protocolului clasificat dintre SRI și Parchetul General. Dosar în care tot DIICOT ceruse instanței ca Vâlcov să fie pus sub control judiciar, tot DIICOT începuse urmărirea penală. E jale în parchete. Jale. Apropo, dragă DIICOT, cu dosarul “10 august” ce mai faci? Sau poate a fost tentativă de lovitură de stat, cum spuneau infractorii, și ne-am meritat cu toții gazele alea și bătaia de la jandarmi? Dar vouă chiar nu vă e rușine? Aveți senzația că nu vă mai vedem? Niște milioane de oameni, ani la rând, au făcut zid în jurul vostru, stimați magistrați, pentru a vă apăra în fața penalilor, pentru a proteja legile, democrația, statul de drept, iar voi vă bateți joc? E călduț și bine cu salarii babane și cu pensii speciale, nu-i așa? Principiile, credința în justiție, în dreptate, în adevăr sunt doar pentru noi, proștii care vă plătim. Voi aveți altă treabă, de închis și de ținut dosare la sertar, nu-i așa?”.
Cum justifică DIICOT RUP-ul (renunțarea la urmărirea penală) în cazul lui Vâlcov:
„În dosarul penal înregistrat pe rolul DIICOT, prin ordonanța din 18.06.2019, s-a dispus luarea măsurii controlului judiciar față de inculpatul V.D.B., măsura fiind revocată de către judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel București, prin încheierea pronunțată la data de 21.06.2019.
Prin ordonanța din data de 28.02.2020, procurorii DIICOT – Structura Centrală au dispus soluția de renunțare la urmărirea penală cu privire la săvârșirea infracțiunii de divulgare a secretului care periclitează siguranța națională.
În ordonanța dispusă s-a reținut faptul că, în conformitate cu reglementările internaționale (Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale), fiecare stat instituie un regim legal special, menit să asigure protecția informațiilor clasificate.
Chiar legislația europeană în materie prevede, pentru statele membre, faptul că dreptul de acces la documentele publice poate fi restrâns, dacă restrângerea se face în scopul protejării securității naționale.
În legătură cu protocolul a cărei divulgare a făcut obiectul cauzei penale s-a pronunțat inclusiv Curtea Constituțională la data de 16.01.2019, constatând legalitatea încheierii protocolului, în conformitate cu prevederile art.8 din Legea 14/1992, astfel cum a fost modificat prin OUG 6/2016. Jurisprudența CEDO a statuat în mod constant faptul că în orice procedură judiciară pot exista interese de protejare a securității naționale, dar și de a păstra secretul unor metode și tehnici de investigare a infracțiunilor, deoarece dreptul la informație nu este unul absolut. Deși s-au avut în vedere aspectele mai sus menționate, precum și faptul că publicarea unui document care are regimul secret de stat contravine normelor care reglementează protecția informațiilor clasificate precum și a intereselor realizării securității naționale, mai ales de către o persoană care a deținut poziții de demnitate publică, în cauză a fost dispusă renunțarea la urmărirea penală, constatându-se că nu există un interes în urmărirea infracțiunii săvârșite, ținând seama de împrejurările concrete ale instrumentării unitare ale acestei cauze, fapt ce a avut drept consecință imposibilitatea administrării probatoriului într-un mod coerent.
Totodată, prin ordonanța de renunțare la urmărirea penală, procurorii DIICOT au avut în vedere și soluția adoptată de către procurorii din cadrul Parchetului de pe Lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în raport cu faptele săvârșite în dosarul penal în care s-a dispus renunțarea la urmărirea penală față de prim grefierul din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, fapte care au creat premisele scoaterii documentului de sub protecția de care trebuia să beneficieze în cadrul unității de parchet de la care a provenit documentul divulgat.”