Rețeaua TERORII. Cum se susține economic Boko Haram, cea mai mare grupare teroristă a Africii: jafuri, răpiri și numeroase… TAXE

Despre cea mai mare grupare teroristă din Africa, Boko Haram, numită și Islamic State West Africa Province (ISWAP), din 2015, s-a crezut multă vreme că e doar o grupare satelit a Statului Islamic care se susținea economic din jafuri și din recompensele colectate în urma răpirilor.

În timpul în care a care a crescut pentru a ajunge, vreme de câțiva ani, cea mai criminală grupare teroristă din lume, Boko Haram a dus la izgonirea a peste două milioane de oameni din locurile unde trăiau, în urma ocupării unei zone imense din nordul Nigeriei, dar și din Niger, Camerun și Ciad.

Apogeul puterii grupării teroriste a fost atins în anul 2015, când a avut sub ocupație cea mai mare întindere din istoria sa, peste 50.000 km pătrați, după care a început să piardă teritoriu, dar fără să își piardă și controlul asupra locurilor de unde își câștigă cei mai mulți bani, din zona Lacului Ciad.

Începând din 2009, din primii ani ai insurgenței grupării teroriste, comunitățile din jurul lacului s-au risipit și pentru o perioadă pescuitul industrial a fost abandonat, ca și activitățile agricole de pe pământurile fertile care erau irigate cu apa lacului Ciad.

Până la venirea celor de la Boko Haram, în producția și comerțul de pește și piper rosu din regiune lucrau peste 300.000 de angajați și veniturile pentru economia statului Niger ajungeau la 48 milioane dolari anual, după datele World Food Programe.

Odată cu închiderea activităților din jurul lacului pentru câțiva ani, resursele acvatice s-au refăcut și posibilitățile oferite de acestă situație nu puteau scăpa teroriștilor islamiști. Emisarii acestora au mers în mai multe tabere de refugiați care fugiseră din calea războiului și le-au promis că nu vor avea probleme dacă se vor întoarce în zonele controlate acum de gruparea ISWAP (Boko Haram). Sătui de trăitul în lipsurile de toate felurile din taberele pentru refugiați, îndurate pentru multă vreme, mulți au ales să se întoarcă și să lucreze sub protecția teroriștilor islamiști, cărora aveau în schimb să le plătească taxe pentru tot ce produceau ori vindeau.

”A fost dificil să alegem între foametea în siguranța taberei de refugiați și abundența de hrană din locul unde îți puteai pierde viața oricând”, a povestit Adamu Baga, care fugise cu câteva luni înainte din insula unde trăise până atunci, ca să își găsească refugiu în tabăra din Diffa, în Niger, înainte să afle de oferta ISWAP.

Adamu Baga a confirmat și că a plătit taxe în ultimii trei ani pentru fiecare cutie de pește afumat și pentru fiecare sacoșă cu piper pe care le-a vândut: ”Nu pot spune câți bani am plătit în trei ani, dar sunt sigur că împreună cu cei trei copii ai mei am dat o mulțime de bani și noi nu suntem între fermierii mari”.

În zona controlată de teroriștii islamici erau și sunt sute de fermieri care produceau mai mult decat Baga din pescuit și cultivarea pământului. Pe lângă taxarea producției și vânzării, teroriștii ISWAP făceau bani și din protecția pe care o ofereau fermierilor, dar operau și direct în afacerile cu pește și piper roșu, ca producători și comercianți.

Un oficial din statul Borno (Nigeria) a declarat că ”peștele și produsele agricole din regiune erau cele mai mari surse de venituri în stat, înainte ca insurgența să paralizeze regiunea. Acum, cea mai mare parte din veniturile obținute de pe urma comerțului cu pește sunt împărțite între militarii care confiscă bunurile și teroriștii care încasează taxele de pe urma vânzării peștelui”.

Un comerciant care se ocupă de afacerile cu pește în zonă a declarat pentru o publicație din Nigeria, HumAngle, că pescarii plătesc celor din ISWAP o taxă la fiecare două săptămâni pentru a avea voie să pescuiască, dar dau și o cutie de pește afumat pentru fiecare șase cutii vândute comercianților. Aceștia plătesc la rândul lor o taxă pentru fiecare cutie de pește afumat pe care o cumpară de la pescari.

Cei care cresc vaci în zona lacului au de dat ceea ce se numește Hadaya – o vacă din cireadă la fiecare șase luni pentru fiecare 30 de vaci lăsate să pască în zona lacului. În schimbul taxelor, cei care dețin cirezile au asigurată asistența medicală de bază, protecția cirezilor de-a lungul drumului din insule până la piețele din Kusiri (nordul Camerunului) și Kinchadi (în Niger), dar și o curte de arbitraj în cazul conflictelor dintre fermieri.

Armata nigeriană, în schimb, se mulțumește doar să confiște marfa comercianților aflați în drum către piețele locale. Unul dintre aceștia a povestit pentru HumAngle că nu știe nici până acum de ce i-a fost confiscat și distrus camionul cu pește, ori de ce are șoferul deținut în Maiduguri. ”Nu am avut nici o altă opțiune decât să plătesc taxele (teroriștilor) pentru a circula în siguranță. E același lucru dacă te opresc pe drum tâlharii și ori plătești, ori ești ucis”.

Violența militarilor nu este însă îndreaptată de fiecare dată și împotriva teroriștilor, care au grijă să mituiască la rândul lor oficialii nigerieni și militarii de rang înalt.

Peștele din Lacul Ciad acoperă, pe lângă zona din Nord și 70% din comerțul cu pește din marile orașe din sudul Nigeriei, Lagos, Onitsha, Enugu, Ilorin și Ibadan. Iar Nigeria are mai mult de 200 milioane de locuitori...

În momentul de față, după ultima campanie militară începută în Ciad împotriva ISWAP, gruparea teroristă a suportat înfrângeri sistematice acolo și e foarte posibil ca rețeaua economică creată de ei să nu mai funcționeze în zona controlată acum de guvernul ciadian. Dar în Nigeria și Niger e foarte posibil ca lucrurile să se desfășoare la fel ca în anii din urmă...

Sursa: Premium Times Nigeria