Cornel Dinu aruncă în aer Dinamo București: Securitatea a MITUIT arbitrii ca să-i ducă pe ”câini” până în semifinala CCE, în sezonul 1983-1984! ”Cu Hamburg, chiar eu am dus valiza!”

Fost secund al antrenorului Nicolae Nicușor, Cornel Dinu spulberă, într-un interviu oferit GSP, cea mai mare ”realizare” a echipei de fotbal Dinamo București (nu degeaba poreclită ”echipa Securității”), din sezonul 1983-1984, când ”câinii” au fost împinși până în semifinala Cupei Campionilor Europeni chiar de Securitatea dictatorului Nicolae Ceaușescu, poliția politică și spionii ei ocupându-se, potrivit dinamovistului, cu mituirea arbitrilor.

”Cu Hamburg, chiar eu am dus valiza!”, se laudă Dinu, care explică faptul că, fără geamantanele cu bani ale Securității, numele ”Dinamo” nu s-ar fi auzit niciodată în fotbalul internațional.

Vă amintim că în acei ani Securitatea îi folosea din plin, pe post de bătăuși, pe mulți așa-ziși ”boxeri” și ”luptători” înregimentați în scripte la clubul Dinamo București.

Vă prezentăm, în cele ce urmează, o serie de pasaje de-a dreptul stupefiante emise de Cornel Dinu pentru GSP:

Azi, 25 aprilie, se împlinesc 36 de ani de la Dinamo-Liverpool, returul semifinalei CCE din sezonul 1983-1984. După 0-1 în Anglia, „câinii” au cedat și în manșa secundă, 1-2, la capătul unui meci disputat pe un teren greu, îmbibat de apă, care i-a favorizat pe oaspeți. 

Secund al lui Nicolae Nicușor în '84, Cornel Dinu face mai multe dezvăluiri șocante despre acea campanie europeană a dinamoviștilor.

Cornel Dinu: „Cu Hamburg, chiar eu am dus valiza!”

INTERVIU Dinu susține, într-un interviu exclusiv GSP, că succesele de pe continent ale roș-albilor erau bine ”pregătite” în prealabil

- Mister, se împlinesc 36 de ani de la Dinamo-Liverpool. Ce vă amintiți din acea partidă în care ați ratat calificarea în finala Cupei Campionilor Europeni?
- Sunt multe povești, pe unele le-am și scris în cartea a doua a mea. Te interesează numai meciul cu Liverpool sau vrei să înțelegi tot contextul din acea campanie?

- E interesant orice are legătură cu semifinala. Erați secundul lui Dumitru Nicolae Nicușor.
- Da... Bine, eu urmăream adversarii și lucram partea tactică, Nicușor se ocupa cu pregătirea fizică. Și tocmai asta a fost problema, că adversarii erau cu mult mai puternici. Postelnicu mă trimisese prima oară s-o văd pe Aston Villa, în '81, pe urmă tot eu am fost și la Liverpool. Am văzut-o într-un meci, cu Everton parcă. Așa am creat o relație cu Anghelache, care era șeful spionajului românesc din Anglia. Cu Postelnicu am avut o relație foarte bună până prin '84-'85, când m-a "lucrat" Vasile Anghel, i-a băgat "strâmbe" despre mine.

- S-ar fi putut califica Dinamo sau erau prea buni englezii?
- Au existat mai multe probleme. Prima: n-am putut să mai umblăm la arbitri, așa cum făcuserăm în precedentele jocuri europene. N-a mai mers fiindcă nu mai era loc pentru căței! Erau semifinalele Cupei Campionilor, nu prea mai era loc pentru Dinamo din Est!

- Si umblați cu bani?
- Da' sigur! Înainte de Liverpool jucaserăm cu Dinamo Minsk. Am dus gențile cu bani și la Tbilisi, unde s-a jucat turul, și la București. În URSS a fost mai complicat, fiindcă arbitrul Castillejo era păzit de KGB, dar am reușit. La București, au fost momente în care sovieticii ne dominau atât de rău încât arbitrul a venit la margine și mi-a spus: "Mai ține-i în picioare un pic, că mai mult de atât nu pot să fac!". 

- Dar...
- Nu puteau să stea în picioare după pregătirea lui Nicușor. Era spre finalul meciului, dăduse Augustin un gol cu umărul. Am reușit să câștigăm cu 1-0. Cu Hamburg, la fel, am dus geanta cu bani. Dar toți procedau așa! Dinamo a ajuns la acel nivel pe valoarea echipei, practica asta cu valizele pentru arbitri era generală, doar că românii țineau atunci la imaginea țării, conta! Iar despre sovietici se știa și că beau un ceai super-energizant, așa-zis „al urșilor".

"Am comis greșeala să combinăm pe spații aglomerate, în loc să aerisim jocul pe margini. La 1-1 au fost ceva ocazii. Dacă făcea 2-1, cine știe cum se termina"
Cornel Țălnar, atacant Dinamo

Dinu: „Am deschis geanta, erau toate monedele Europei"

 - Și cu Hamburg?! La 3-0?!

- Da! Atunci a fost arbitru Kieser, un inspector școlar. Eu i-am dat banii, el mi-a făcut cadouri, o cravată și un inel din argint.

- Care erau sumele plătite arbitrilor în astfel de situații? Cu aproximație, dacă nu vă mai amintiți exact, la cent.
- Chiar am deschis geanta înainte să i-o predau domnului Kieser, am vrut să văd, din curiozitate, cam despre câți bani era vorba. Erau toate bancnotele Europei: franci francezi, franci elvețieni, mărci. Securitatea îmi dăduse banii așa cum reușise să-i strângă, nu era toată suma într-o monedă.

- Ați spus că arbitrii au constituit prima problemă în returul cu Liverpool. A doua care a fost?
- A doua a fost că englezii au făcut ședința dinaintea meciului în timpul plimbării prin oraș, nu într-o sală. Securitatea înregistra toate ședințele adversarilor noștri, că securiștii de atunci erau oameni care apărau țara. Înainte de Liverpool, doar Goteborg în 1980 mai procedase la fel, cu ședința ținută la plimbare. Și suedezii, și englezii se temeau tocmai să fie ascultați, ceea ce chiar se întâmpla. Și a treia problemă: după ce în prima parte a zilei fusese un soare puternic, înaintea jocului a început să plouă.

Geanta cu 25.000 $

- Ați povestit că în geanta pentru arbitrul meciului cu Hamburg erau bancnote diverse, greu de evaluat exact, dar încercați totuși să aproximați cam care era suma în dolari?
- Ca să-ți răspund pot să mă raportez la un alt episod. În sezonul care a urmat, '84-'85, am jucat cu Bordeaux și ne-a arbitrat un scoțian, McGinlay. Anghelache îl abordase din timp, dinainte ca el să plece din Scoția, și Securitatea pregătise o geantă cu 25.000 de dolari. O geantă pe care a preluat-o Vasile Anghel și nu i-a mai dus-o arbitrului. Am avut vreo 16 ocazii, dar ne-a "tocat" scoțianul. S-a terminat 1-1 la București și s-a calificat Bordeaux, care ne egalase în prelungiri.

Mai multe detalii AICI.