VIDEO. OMS refuză să dezvăluie numele doctorilor care au decis că SARS-Cov-2 nu e o urgență mondială și au ajutat China să mintă. Complicitățile criminale CHINA-OMS au curmat zeci de mii de vieți și au ruinat economiile țărilor afectate

OMS refuză să facă publice numele medicilor care au respins o încercare timpurie de a declara noul coronavirus drept o urgență sanitară mondială, dezvăluie o investigație a Sky News Australia.

Potrivit jurnaliștilor australieni, dezbaterea în jurul SARS-Cov-2, soldată cu respingerea propunerii venite din partea unor specialiștii din sănătate de a restricționa drastic deplasările în și dinspre China, ar fi avut loc la începutul anului. Tot atunci, în loc să-și plece urechea la sfaturile cele mai ancorate în realitate, directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, lăuda obscen China pentru măsurile luate în vederea stopării răspândirii epidemiei, dând opiniei publice internaționale senzația că totul este sub control.

În cadrul unei întrevederi cu președintele chinez Xi Jinping, din 28 ianuarie, ocazie cu care a fost făcută și fotografia care însoțește acest text, doctorul etiopian Dr Tedros Adhanom, fost membru al unei violente formațiuni comuniste din țara sa, a vorbit în numele OMS spunând că aceasta apreciază „seriozitatea cu care China abordează epidemia, implicarea totală a conducătorilor săi și transparența ireproșabilă pe care au demonstrat-o, făcând publică secvența genetică a virusului”, dar și „rapiditatea cu care a reusit să indentifice noul coronavirus”.

Astfel, în loc să declare stare de urgență la nivel mondial, OMS a recomandat țărilor să nu interzică deplasările în China și să nu impună restricții comerciale acesteia. Decizia de a continua ca și cum nimic nu se întâmpla a fost luată, scrie ediția de limbă franceză a The Epoch Times, când China deja număra 12167 cazuri confirmate de COVID-19 și cel puțin 170 de morți.

Sky News precizează că a solicitat OMS să dezvăluie numele medicilor care au votat pentru blocarea unei declarații privind starea de urgență, în ianuarie. Organizația a refuzat să dea curs solicitării, invocând temeri cu privire la posibile încălcări ale vieții private ale persoanelor vinovate de turnura dramatică și cu final imprevizibil pe care a luat-o epidemia pornită din China.

OMS mai susține că declarația privind starea de urgență ar fi fost blocată pe 30 ianuarie pentru că nu dispunea la acel moment de dovezi care să ateste că este vorba de un virus cu transmitere interumană  (la data respectivă numărul îmbolnăvirilor – peste 12.000 – nu mai era un secret pentru nimeni).

Regimul comunist de la Beijing a fost deja acuzat în repetate rânduri că a mințit cu privire la numărul real al îmbolnăvirilor și morților și că i-ar fi aruncat după gratii sau chiar ucis pe cei care încercau să prevină populația cu privire la pericolul reprezentat de noul coronavirus. E vorba mai ales despre medici cărora li s-a închis gura prin diverse metode, iar virusul a putut astfel să-și vadă liniștit de treabă. Consecințele minciunilor Chinei și a deciziei aberante a OMS? Aproape două milioane de persoane infectate, zeci de mii de morți și economii distruse.

Sky News a reușit să realizeze un interviu în exclusivitate cu redactor șef al publicației South China Morning Post, Josephine Ma, care a dezvăluit că regimul de la Beijing a ascuns sute de cazuri de infectare cu noul coronavirus încă de la sfârșitul lui 2019, întârziind astfel alerta gloabă și permițând virusului să se răspândească și în alte țări. Interviul poate fi accesat mai jos pe pagină.

Despre relațiile murdare dintre OMS și China și despre trecutul comunist al actualului director Tedros Adhanom Ghebreyesus am scris pe larg și AICI.

Le Figaro, preluat de RFI, scrie că influența pe care China o are în prezent la nivelul ONU, și implicit al OMS, a devenit atât de evidentă, încât foarte mulți, și nu doar din administrația americană, ci și din Europa, consideră că aceasta trebuie denunțată.

Profitând de tendința americană a ultimilor ani de retragere din prim planul sistemului internațional, China ocupă locurile rămase vacante. Este ceea ce se întâmplă și în cazul OMS, dar nu numai.

China controlează în prezent, într-o manieră mai mult sau mai puțin directă, și FAO (agenția ONU pentru combaterea foametei în lume) și Comisia pentru dezvoltare industrială și Comisia pentru telecomunicații internaționale. Până de curând China avea și controlul asupra conducerii Interpol. Tot China participă cu mare interes la misiuni de pace ONU în țări ca Sudanul de Sud, își mărește contribuțiile pentru diferite alte organisme internaționale și încearcă să-și pună amprenta pe documentele emise de acestea.

”China este pe cale de a prelua puterea totală la ONU”, spune un diplomat francez care și-a petrecut o mare parte a carierei la sediul ONU de la New York.