Avocatul Ilie Lazăr, artizan al Marii Uniri și deținut în închisorile comuniste, va fi reînhumat în Cimitirul Bellu Catolic

Miercuri, 4 decembrie 2019, orele 12:00 – la trei zile după sărbătorirea a 101 ani de la Marea Unire, la Cimitirul Bellu Catolic din Bucureşti, se va desfăşura ceremonia de reînhumare a osemintelor marelui patriot, unionist şi om de stat Av. dr. Ilie Lazăr precum şi ale soţiei sale, Mara Lazăr, fiicei şi ginerelui său, Lia Lazăr-Gherasim şi Ioan Gherasim, şi, respectiv, mamei soţiei sale, Vilma Urdea, deshumate la 29 noiembrie a.c. din Cimitirul Mănăştur din Cluj-Napoca.

Potrivit anunţului lui Ionuţ-Andrei Gherasim, nepotul lui Ilie Lazăr şi preşedintele executiv al Fundaţiei „Corneliu Coposu”, slujba religioasă va fi oficiată de PS Mihai Frăţilă, Episcop Greco-Catolic de Bucureşti, scrie avocatul Antonie Popescu pe platforma juridice.ro.

Cu prilejul înfăptuirii acestui act de reparaţie şi recunoaştere istorică, Asociaţia „Restitutio in integrum România” – „Comitetul comemorativ Ilie Lazăr” a dat publicităţii următoarea DECLARAŢIE-APEL:

„Aducerea pe 4 decembrie a.c. la Cimitirul Bellu din Bucureşti a osemintelor familiei Ilie Lazăr este un moment şi de aducere-aminte a faptelor bravului om de stat, avocat şi comandant militar în Armata Austro-Ungară din care pleacă pentru a elibera Bucovina şi a pune primar la Cernăuţi pe Iancu Flondor, devenind apoi cel mai tânăr semnatar al Actului Unirii de la 1918 de fondare a Statului naţional unitar român, ulterior parlamentar al Partidului Naţional Român.

Ilie Lazăr a urmat şcoala primară apoi Liceul Piarist din Sighet. Din clasa a V-a s-a mutat la Liceul din Lugoj. Studiile superioare le-a urmat la Facultăţile de Drept din Sighet şi Cluj, obţinând titlul de doctor în Drept al Universităţii din Cluj, studii de specializare în economie, la Viena.

În acest sens, pe lângă înaltul omagiu al Bisericii Greco-Catolice, decorarea post-mortem sau comemorarea de 1 Decembrie 2019 în Parlamentul României în care, în mai multe legislaturi, a fost deputat de Maramureş, sunt gesturi simbolice necesare, dar mult prea puţin pentru o personalitate cum a fost Ilie Lazăr, care pentru ale sale idealuri de dreptate naţională şi neatârnare a ţării, s-a luptat toată viaţa, pătimind 17 ani în temniţele comuniste: Galaţi, Sighet (lotul Maniu), Râmnicu Sărat apoi Periprava.

În 1946 a fost împiedicat de comunişti să candideze în alegeri în urma unei farse judiciare şi, în replică, susţinătorii săi din PNŢ au hotărât ca soţia sa, Maria, să-şi înainteze candidatura; deşi aleasă deputat în circumscripţia în care trebuia să candideze Ilie Lazăr, a refuzat apoi să-şi ridice mandatul parlamentar în condiţiile în care alegerile erau falsificate de comunişti, rezultatele fiind inversate în favoarea regimului marionetă de ocupaţie sovietică.

Veşnica lor pomenire!” 

Ilie Lazăr a debutat în profesia de avocat la 10 iunie 1920, înscriindu-se ca avocat stagiar în Baroul Baia Mare şi activând în cadrul Cabinetului de avocatură al Dr. Gavril Vianu. Începând din 5 aprilie 1921, acesta s-a transferat în Baroul Satu Mare, unde până la 10 octombrie 1923 şi-a exercitat profesia în cadrul Cabinetului Av. Cherecheş. Din toamna anului 1923, când s-a stabilit în Capitală, şi până în aprilie 1947 a practicat avocatura în Baroul din Bucureşti.

Ilie Lazăr a devenit „avocat definitiv, pe baza stagiului din anii 1920-1923, fiindu-i eliberată cartea de avocat nr. 1406 din 23 noiembrie 1923. În primii ani a practicat activ avocatura, după care (…) a intrat în prim planul luptei politice.”Soţia sa, cu care s-a căsătorit în mai 1924, a fost fiica avocatului Gheorghe Urdea din Baroul Satu Mare.

Ilie Lazăr a fost una dintre cele mai proeminente figuri ale Partidului Național Țărănesc (PNȚ) și unul dintre cei mai loiali prieteni politici ai lui Iuliu Maniu.