O speranță mică și pricăjită

S-au împlinit (vineri, 1 februarie) nu mai puțin de patru ani îndelungați de când jurnalista Anca Hriban a plecat dintre noi. Podul.ro publică ultimul editorial al Ancăi (fostă colegă și prietenă pentru totdeauna), din 9 iulie 2014, scris înainte de a începe lupta cu boala necruțătoare:  

 “O speranţă mică şi pricăjită

Nu tot poporul poate fi minţit cu televizorul. Nu toţi oamenii sunt muţi. Nu s-au lăsat toţi cuprinşi de lehamite. Adică, mai există o rază mică de speranţă, care, însă, nu are de ce să se agaţe! Un cetăţean român, obişnuit, l-a înfruntat pe unul din cei mai puternici oligarhi. <Nu vreau nimica personal... Sunt un simplu cetăţean... dar, trebuie să luăm o poziţie... toată lumea tace, toată luuumea tace!>, a spus el. A radiografiat peste 20 de ani de democraţie în câteva idei.

- Marii oameni de afaceri sunt în afaceri pentru că au preluat active de la stat, şi nu pentru că au creat plus valoare. <Lăcomia i-a adus aici!>, a subliniat cetăţeanul.

- Marile averi s-au făcut datorită poziţiei politice şi demnităţilor publice ocupate de respectivii afacerişti. <Şi-au creat avantaje>. Dacă au avut nevoie, au redus chiar şi TVA la pâine pentru prosperitatea afacerilor lor.

- Au compromis ideea şi meseria de jurnalist. Şi, mai rău, şi-au turnat neamurile la Securitate.

- Acum încearcă să <omogenizeze> Justiţia, care îşi dă examenul de maturitate.

Pe scurt, cetăţeanul îi consideră pe astfel de oameni ca fiind vinovaţi de subminarea economiei naţionale şi meritând să stea la puşcărie. <Într-o ţară civilizată nu făcea averea asta>, a pus omul punct inventarului.

Toate i-au fost strigate în faţă, miercuri dimineaţă, lui Dan Voiculescu. A fost poate cel mai sincer, dar şi cel mai sever afront care i-a fost adus lui dom’ profesor! Care, având experienţa manifestaţiilor de la Universitate, din ianuarie 2012, ce-au dus la căderea Guvernului Ungureanu, i-a strigat în faţă argumentul ponosit şi răsuflat: <Te-a trimis Traian Băsescu?!>. Apoi, către ziariştii din faţa IPJ Ilfov: <Omul şi-a făcut datoria, şi-a încasat banii>. Pentru că oamenii gen Dan Voiculescu nu pot crede că cetăţenii se mai pot revolta, ieşi în stradă, gândi cu capul lor, sau înţelege mizeria din spatele unor politicieni.

<Nu m-a trimis nimeni. Nu sunt nici cu Băsescu, nici cu Ponta...>, a ţinut să le spună cetăţeanul revoltat jurnaliştilor, aruncându-i lui Dan Voiculescu câteva sute de lei, diferenţa de TVA de la pâine.

Între timp: MRU şi Adrian Papahagi o atacă pe Elena Udrea, Teodor Baconschi, plecat din PMP, dezvăluie că i s-au cerut bani pentru locul pe lista europarlamentarelor, Vasile Blaga vrea să îl înlocuiască pe Cătălin Predoiu cu MRU, Crin Antonescu îl aşteaptă la cotitură pe Klaus Iohannis, Norica Nicolai merge să reprezinte ţara, liberalismul şi valoarea în familia ALDE, UMDR este scoasă pe uşa din dos a Palatului Victoria, Călin Popescu Tăriceanu vrea să intre la guvernare, iar Victor Ponta nu înţelege ce îi explică magistraţii constituţionali.

Şi uite aşa putem rezuma drama: de cine s-ar putea agăţa o speranţă mică şi pricăjită, care nu vrea să moară?”