Fostul președinte al României Traian Băsescu a apreciat, duminică seară, într-o intervenție la Digi24, că summitul NATO de la Ankara, derulat între 7 și 8 iulie, este „cel mai important de înființarea organizației”, mai ales pentru că va clarifica implicarea SUA în cadrul Alianței, dimensiunea și regula intervenției Washingtonului în situații critice.
„Cred că summitul NATO este cel mai important de la înființarea organizației. Sigur, au fost importante summiturile de extindere, dar acest summit va stabili în primul rând cât și cum se vor implica Statele Unite, care va fi dimensiunea și regula intervenției Statelor Unite în organizație și în situații de criză. De asemenea, summitul va trata problema Ucrainei, care e extrem de importantă și pentru noi, și a flancului estic. Susținerea financiară pentru Ucraina, care se prefigurează a fi aprobată la nivelul de 70 de miliarde din partea NATO în acest an și alte 70 de miliarde anul viitor. De asemenea, o temă importantă va fi respectarea condițiilor de finanțare a apărării, adică acel 5% din care 3,5% pentru armată și 1,5% investiții în infrastructură militară, cercetare și așa mai departe. Și nu în ultimul rând, summitul va viza care este dimensiunea prezenței trupelor americane în Europa”, a afirmat Traian Băsescu.
În contextul în care Washingtonul a anunțat lansarea unei revizuiri a prezenței militare din Europa, fostul președinte consideră că „povestea plecării” trupelor americane de pe bătrânul continent nu este fezabilă, susținând că „securitatea Statelor Unite este dependentă de prezența armatei” sale pe continent.
„Povestea cu pleacă americanii din Europa nu este fezabilă, pentru că chiar securitatea Statelor Unite este dependentă de prezența armatei Statelor Unite în Europa. Deci va fi probabil o redimensionare și o repoziționare, plecând de la premisa că în anii următori Europa își va crește capacitatea de apărare și de reacție, dacă va fi nevoie, deci mutând greutatea, mutând accentul de pe capacitatea americană către capacitatea europeană de apărare. Cred că aici va fi nuanța în ceea ce privește prezența americană și sigur, în proiectul de concluzii, este și angajamentul tuturor pentru respectarea Articolului 5”.
Context. Marți și miercuri, respectiv 7 și 8 iulie, la Ankara are loc summitul NATO, fiind aşteptaţi să participe şefi de stat şi delegaţii din 32 de ţări. Pe agenda reuniunii se află, între altele, creşterea investiţiilor în apărare, dezvoltarea industriei de apărare şi continuarea sprijinului pentru Ucraina.
Liderii alianței intenționează să pună accentul pe menţinerea unităţii transatlantice, dar şi pe reconfirmarea priorităţii acordate apărării colective.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a precizat că reuniunea are menirea să demonstreze că europenii îşi respectă angajamentele de a creşte cheltuielile pentru apărare pentru a descuraja Rusia de la orice atac, urmând să fie semnate contracte de armament în valoare de zeci de miliarde de dolari.
De asemenea, se aşteaptă ca liderii să se angajeze să continue finanţarea armamentului pentru Ucraina, ca să lupte împotriva invaziei ruse. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski va participa la un dineu oferit de preşedintele turc Tayyip Erdogan şi va purta, de asemenea, discuţii bilaterale cu Donald Trump.
Rutte a declarat luna trecută că membrii europeni ai NATO şi Canada au cheltuit în 2025 cu 90 de miliarde de dolari mai mult pentru apărare decât în anul precedent, ajungând la un total de peste 570 de miliarde de dolari.
Anul trecut, la Haga, liderii NATO au convenit să aloce 3,5% din PIB pentru elemente esenţiale de apărare, precum armament şi trupe, până în 2035 - o creştere faţă de obiectivul anterior de 2%. De asemenea, au convenit să investească încă 1,5% din PIB în investiţii mai ample legate de apărare, cum ar fi consolidarea securităţii cibernetice.
România este reprezentată la summit de preşedintele Nicuşor Dan, care va reconfirma statutul ţării noastre de aliat de încredere, ce contribuie semnificativ la securitatea euro-atlantică. De asemenea, va accentua importanţa continuării sprijinului aliat pentru securitatea în regiunea Mării Negre şi întărirea posturii de descurajare şi apărare în mod unitar pe flancul estic.