Cel mai grav atac de după 1990 la independența și probitatea justiției e lansat chiar de cei mai importanți reprezentanți ai puterii judecătorești. Secția pentru judecători a CSM a întocmit liste negre cu jurnaliști și ONG-uri care au denunțat abuzurile și cârdășiile din magistratură. Demersul e considerat „delir de putere” de judecătorii neafiliați găștii Savonea

Fostul ministru al Justiției Ana Birchall, Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, organizație profesională a judecătorilor, dar și mai mulți judecători curajoși critică virulent, în nume personal, dar și al altor colegi cu care s-au consultat, Hotărârea nr.1348/09.06.2026 adoptată de Consiliul Superior al Magistraturii, Secția pentru Judectori, prin care o serie de figuri politice, civice și entități media sunt acuzate, cu nume și prenume, de tentativă de subminare și subordonare a justiției.

Printre cei puși pe o așa-zisă listă neagră se numără premierul  Ilie Bolojan (PNL), vicepremierul Oana Gheorghiu, liderul USR Dominic Fritz, senatorul Cristian Ghinea (USR), Laurențiu Ștefănescu (USR), viceprimarul Timișoarei, Ruben Lațcău (USR), Catalin Tenita (indicat drept USR, dar, în realitate, membru al Reper), fostul jurnalist Ionel Stoica (în prezent membru USR și secretar general al Agenției Naționale de Achiziții Publice), Ana Birchall (fost ministru al justiţiei, fost consilier al preşedintelui, fost consilier al Prim-Ministrului), dar și organizațiile civice Declic, Funky Citizens și Corupția Ucide, precum și publicațiile Recorder și G4Media.

CSM susține, într-un comunicat, că operațiunea de „subordonare” ar fi fost denunțată de 3580 de judecători, arătând că, în acest context, „toate cele 239 de instanțe (judecătorii, tribunale şi curţi de apel) s-au întrunit, la data de 09 iunie 2026, în adunările generale ale judecătorilor. Prin voturile exprimate în unanimitatea celor 239 de adunări generale, 98,6% dintre judecătorii prezenți (care reprezintă 84% din totalul judecătorilor în funcție) au denunţat degradarea constantă a statului de drept în România prin încercarea susţinută de subordonare a puterii judecătoreşti de către puterea politică”. 

Din procesele verbale consultate de PODUL (pot fi accesate AICI) nu rezultă că instanțele menționate au avut în vedere persoane sau entități civice și media specifice, ci s-au referit la un climat general de subminarea a statului de drept și de „culpabilizare a puterii judecătorești”, dar accent ce mai apăsat este pus, de fapt, pe diminuarea veniturilor magistraților. Sunt invocate, într-adevăr, așa-zise „campanii” de dezinformarea și demonizare a „puterii judecătorești” fără exemple concrete însă.

Reamintim în acest context că problemele din justiție, existența unor găști care înclină în favoarea unor pedepse mai blânde pentru infractori sau care recurg a promovări pe sub masă, au fost expuse public chiar de către magistrați - judecători și procurori - unii dintre aceștia acceptând inclusiv invitația lansată de Palatul Cotroceni pentru a evidența presiunile, abuzurile, felul în care a fost adoptată o legislație foarte favorabilă corupților etc.

Podul a scris pe larg despre acea întâlnire și vă recomandăm: VIDEO Intervenția memorabilă de la Cotroceni a unui tânăr fost procuror care a demisionat după 12 ani de magistratură: cu excepția măririlor salariale, tot ce s-a întâmplat în legislație, în organizarea judiciară a fost un efort concertat din partea mai multor instituții și grupuri de interese pentru a ajunge la dezastrul de astăzi

Redăm mai jos poziția exprimată public de judecătorul Alin Ene, fost polițist, în prezent membru al CSM, cu venituri salariale de 571.036 lei pe an, aproximativ 10.000 de euro pe lună, unul dintre cei mai virulenți apărători ai Liei Savonea și al privilegiilor magistraților, un critic ferfent și vocal al oricui contestă orice anomalie din justiție (poziția lui este importantă pentru că exprimă, în realitate, viziunea exactă a șefei de la Înalta Curte):

„Am votat ieri hotărârea Secției pentru judecători a CSM în care este descris amănunțit SCENARIUL OPERAȚIUNII DE SUBORDONARE a Justiției, derulat în ultimul an, încercare de subordonare denunțată de 3.580 de judecători reuniți în Adunările Generale.

Printre protagoniștii identificați în hotărâre, oameni politici ori apropiați ai acestora:

- premierul demis al României, Ilie Bolojan (PNL)

- vicepremierul demis al României, Oana Gheorghiu

- Dominic Fritz (președinte USR)

- Cristian Ghinea (USR)

- Laurențiu Ștefănescu (USR)

- Ruben Lațcău (USR)

- Catalin Tenita (USR)

- Ionel Stoica (secretar general al Agenției Naționale de Achiziții Publice)

- Ana Birchall (fost ministru al justiţiei, fost consilier al preşedintelui, fost consilier al Prim-Ministrului)

- Declic, Funky Citizens și Corupția Ucide

- Recorder.

Documentul analizează, între altele:

- campania publică de decredibilizare a judecătorilor, construită în jurul temei pensiilor și salariilor;

- promovarea ideii existenței unei „corupții și abuzuri sistemice” în justiție, în contradicție cu evaluările europene și internaționale;

- atacurile și presiunile publice îndreptate împotriva CSM, Înaltei Curți și a unor judecători;

- încercările de schimbare a regulilor de organizare a sistemului judiciar fără un dialog real cu puterea judecătorească;

- inițiativele privind introducerea unui mecanism de vetting într-un stat membru al Uniunii Europene;

- modificările succesive ale statutului magistraților, inclusiv în materia pensiilor și salarizării;

- acțiunile și declarațiile care, prin emitent, intensitate și caracter repetat, pot afecta independența și reputația justiției.

Hotărârea va fi înaintată către:

- Comisia Europeană

- Parlamentul European

- Reţeaua Curţilor Supreme, a Inspecţiilor Judiciare, a Consiliilor Judiciare

- Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei

- Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni

- Asociaţiile internaţionale ale Judecătorilor (MEDEL, EAJ)

- OCDE

- Preşedintele României

- Guvernul României

- Ministerul Afacerilor Externe (coordonator al procesului de aderare la OCDE)

Hotărârea Secției nu cere imunitate față de critică. Dar susține că, într-un stat de drept, critica nu poate degenera într-o campanie de delegitimare și subordonare a puterii judecătorești.”

Cum răspunde Ana Birchall:

„Secția de Judecători din CSM crede că a descoperit că, Constituția îi permite să califice drept „coup d'état" orice opinie cu care nu este de acord.

Spoiler: nu îi permite.

Aflăm din Hotărârea Secției pentru Judecători că am fost nominalizată oficial, la paginile 15 și 16, ca participant la un „atac fără precedent" asupra justiției.

Am aflat din presă, fără să fiu măcar invitată la ședința Secției de Judecători.

Baza de dovezi a inchiziției de la Secția de Judecători CSM?

Câteva postări publice pe Facebook.

Catalogarea instituțională?: „Poziție împotriva justiției”.

Această hotărâre a Secței de Judecători CSM nu este un act juridic emis de magistrați într-un stat european în 2026. Seamănă cu o listă neagră a unei instituții cu reflexe totalitare.

Secția de Judecători CSM confundă grav dezbaterea democratică cu un atac la adresa sa.

Ce consideră ei mai exact „atac la independență”?

Faptul că am analizat, cu dovezi, activitatea șefilor de instituții-cheie din România?

Faptul că am dezaprobat și condamnat numirea d-nei Lia Savonea la conducerea ÎCCJ, arătând cu dovezi, inclusiv hotărâri judecătorești definitive, hotărârea CCR etc influența toxică a acesteia asupra actului de justiție?

Sau că am pus degetul pe răni adânci din societate precum valul masiv de achitări din dosarele mari de corupție (care mor pe prescripție în timp ce rețelele sărbătoresc)?

Sau că am arătat că peste 70% dintre români consideră corupția ca fiind o problemă gravă a României?

Dacă a pune întrebări legitime despre aceste anomalii înseamnă atac, atunci Secția de Judecători CSM nu mai apără independența judiciară. Apără o imunitate feudală față de orice întrebare.

O justiție care face liste cu critici nu mai e justiție. E aparat de control.

Resping categoric acuzatiile Secției de Judecători CSM și voi reveni cu o postare mai detaliată inclusiv cu pașii legali în această speță care îmi aduce o  vătămare gravă a drepturilor nepatrimoniale, inclusiv dreptul la reputație și dreptul la imagine.”

Asociația Forumul Judecătorilor: 

„Comunicatul publicat astăzi de Secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii referitor la Hotărârea nr.1348/09.06.2026 distruge orice șansă a unui dialog al magistraturii cu societatea civilă și celelalte puteri ale statului și induce o gravă îndoială asupra credibilității justiției în sine.

Este prezentată nereal o susținere cvasiunanimă, la nivelul tuturor instanțelor judecătorești, a acestui mesaj nespecific discursului magistraturii, aflat cu precădere în cuprinsul Hotărârii  nr.1348/09.06.2026, cu atacuri la adresa unor partide politice, a reprezentanților unor organizații neguvernamentale, ziare și site-uri de presă, persoane fizice indicate cu nume și prenume, precum și a unor asociații ale judecătorilor și procurorilor incomode pentru emitent.

Cei 3580 de judecători despre care se afirmă că ”denunță încercarea de subordonare a puterii judecătorești de către puterea politică” nu au votat un astfel de material având conținutul Hotărârii nr.1348/09.06.2026 (care nici nu a fost comunicat în prealabil judecătorilor, neavând cunoștință despre cuprinsul său) în adunările generale organizate ieri, 9 iunie 2026, adunări care au avut ca obiect reacții legate de erorile privind salarizarea magistraților, aflate în proiectul publicat de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, indicate de altfel de toți judecătorii și procurorii, inclusiv de Asociaţia Forumul Judecătorilor din România.

Mai mult, cei 3580 de judecători nu au criticat documentarul Recorder, în urma căruia un magistrat avertizor de integritate este judecat disciplinar, reacțiile presei sau ale opiniei publice vizând orice critici legitime legate de funcționarea justiției, nu au discutat chestiunea neaplicării hotărârii Lin a Curții de Justiție a Uniunii Europene, ca urmare a două hotărâri interpretative obligatorii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, și nici nu au criticat activitatea parchetelor.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat constant că problemele privind funcţionarea sistemului judiciar constituie chestiuni de interes public, iar dezbaterea lor se bucură de protecţia art. 10 din Convenție, subliniind rolul special în societate al sistemului judiciar, care, în calitate de garant al justiţiei ca valoare fundamentală într-un stat de drept, trebuie să se bucure de încrederea publicului pentru a-şi îndeplini cu succes menirea.

Comunicatul publicat astăzi de Secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii arată neîndoielnic faptul că această autoritate nu dorește reforme în justiție, solicitate constant de Comisia Europeană, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), Curtea de Justiție a Uniunii Europene etc., organisme europene și internaționale relevante.

De asemenea, Asociaţia Forumul Judecătorilor din România analizează posibilitatea de a acționa în instanță Secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii pentru afirmațiile nereale față de membrii săi, cuprinse în Hotărârea nr.1348/09.06.2026, și care sunt de natură a pune presiune nejustificată legată de funcționarea unei asociații de magistrați, cu nesocotirea flagrantă a Avizului nr. 23 (2020) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE), care stabilește că asociațiile de magistrați sunt esențiale pentru apărarea independenței justiției și a statului de drept. Acestea au dreptul de a exprima puncte de vedere publice privind reformele legislative și de a reprezenta interesele profesionale în fața autorităților.”

Raluca Moroșanu, judecătoare la Curtea de Apel București și unul dintre puținii magistrați care au avut curaj să vorbească public despre găștile de putere din justiție, nominalizând-o cu nume și prenume pe Lia Savonea, a avut o scurtă, dar percutantă reacție pe Facebook:

„Nu am participat la adunarea generală a judecătorilor Curții de Apel București. Am citit în seara aceasta hotărârea secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii pe care nu o pot califica altfel decât un delir de putere și de care mă delimitez categoric.”

De asemenea, Sorina Marinaș, judecătoare la Curtea de Apel Craiova, arată, într-o postare pe pagina sa de Facebook că niciunul dintre colegii cu care a vorbit nu a avut habar despre conținutul hotărârii care înfierează, de-a valma, politicieni, activiști civici și jurnaliști:

„Eu ma dezic si condamn ferm așa ceva. Nimeni, niciun judecător nu a avut cunoștință despre acel raport de 70 de pagini. Nu s-a votat așa ceva în nicio AG și am vorbit azi cu colegi din toată țara. Niciunul nu a zis că ar fi știut despre ambuscada care se pregătește pe răspunderea noastră. A fost un teatru pus la cale de SJ cu președinții de curti (care s au întâlnit "noaptea..." la Oradea săptămâna trecută - si e secret de stat ce s a vorbit acolo).

Au girat această hotărâre cu adunări generale care au avut pe ordinea de zi cu totul altceva.”

Mai jos câteva capturi din hotărârea CSM unde sunt indicați cu linkuri cei care au încercat subordonarea justiției: