”Pazi”, ”tânăra din groapa cu șobolani”: destinul unei studente în temnițele comuniste. Viața Aspaziei Oțel-Petrescu, prezentată de Liga Studenților din Iași în interviuri inedite, mărturii și documente de arhivă


”Pazi”, ”tânăra din groapa cu șobolani”: destinul unei studente în temnițele comuniste. Viața Aspaziei Oțel-Petrescu, prezentată de  Liga Studenților din Iași în interviuri inedite, mărturii și documente de arhivă

Liga Studenților (LS IAȘI) anunță desfășurarea primului ei demers publicistic dedicat memoriei foștilor deținuți politici care au fost apropiați de organizație și care au dobândit calitatea de membru de onoare al acesteia, începând cu doamna Aspazia Oțel-Petrescu, sub titlul „PAZI: Destinul unei tinere în închisorile comuniste”.

Astfel, 17 tineri au lucrat la transcrierea zecilor de ore de întâniri realizate în perioada 2010-2018 de către membrii Ligii Studenților, sub coordonarea echipei formată din Toma Tataru, Elena Ciurlic și Silvian-Emanuel Man, care în momentul de față editează și adnotează interviurile, urmând a realiza o biografie exaustivă a doamnei Aspazia Oțel-Petrescu, în baza documentelor din arhiva CNSAS, atât din dosarul personal, cât și din cele ale colegelor de lot, din documentele relevante, precum și din memorialistica de detenție și din mărturiile celor care au cunoscut-o, îngrijit-o sau care i-au fost apropiați.

Demersul are ca scop nu doar realizarea unei imagini cuprinzătoare asupra vieții și lucrării doamnei Aspazia și clarificarea unor aspecte biografice, ci promovarea memoriei celei mai cunoscute scriitoare care a îndurat supliciile regimului comunist, și presupune, pe lângă întocmirea unui volum - reper de cercetare a biografiei unei astfel de personalități și realizarea unui documentar, în baza materialului video inedit din arhiva organizației. 

În acest sens, facem apel la persoanele interesate să susțină acest demers, având în vedere necesitățile aferente documentării în arhivele CNSAS și în arhivele județene din diferitele locuri de care s-a legat, cercetării în teren din zona Cernăuțiului și a fondurilor de arhive românești aflate în custodia autorităților ucrainene, precum și a celor legate efectiv de digitizarea materialului documentar, a procesării materialului video, precum și a editării efective a volumului. 

Totodată, rugăm persoanele care dețin mărturii valoroase despre doamna Aspazia Oțel-Petrescu să ni le transmită, în vederea valorificării lor.

---

Născută în 1923 în localitatea Cotul Ostriței, în Bucovina reîntregită cu Țara, a fost primul copil al învățătorilor Ioan și Maria Oțel. Tânăra Aspazia a urmat Liceul din Bălți, după care a continuat studiile la Liceul ortodox de fete „Elena Doamna” din Cernăuți.

Din cauza războiului mondial, a ocupării nordului Bucovinei și a Basarabiei de către URSS și a devastărilor armatei ruse, s-a retras împreună cu familia în România, unde a reușit să își ia Bacalaureatul, după care a urmat între anii 1944-1948 cursurile Facultății de Litere de la Cluj. În timpul studenției a fost activă în cadrul Frăției Ortodoxe Române Studențești (FORS). S-a făcut remarcată în timpul studenției ca un model pentru colegi, fiind una dintre studentele preferate ale lui Lucian Blaga, care a încurajat-o să își cultive talentul literar.

În primăvara anului 1944, fiind în București, a coordonat un grup de studente care au recuperat din calea focului și de sub dărâmături cărți și manuscrise din fondul Bibliotecii Central Universitare, afectată de bombardamente.

A participat activ la greva studenților clujeni din primăvara anului 1946, care a prevenit o tentativă secesionistă de rupere a Transilvaniei de către iredentiștii maghiari, în contextul în care Tratatul de la Paris care avea să statornicească pacea și granițele după cel de-al Doilea Război Mondial nu a fost încă încheiat. Cu acest prilej, l-a cunoscut îndeaproape pe părintele Bartolomeu (Valeriu) Anania, viitorul mitropolit al Clujului, care a fost ultimul președinte al Centrului Universitar Cluj, dar și pe alți lideri ai studențimii anticomuniste, care fie au luat armele în mâini, rezistând în munți, fie au fost arestați de către Securitate, fiind nevoiți să reziste la cumplite torturi.

Pentru a nu-și vedea părinții arestați, s-a lăsat prinsă de comuniști în iulie 1948, în plină sesiune de examene, fără să își mai susțină licența. Au urmat 14 ani de suferință în temnițele comuniste de la Mislea, Jilava, Botoșani și Arad, în care și-a mărturisit constant credința nestrămutată în Hristos. 

Mulți au ajuns să o cunoască drept „tânăra din groapa cu șobolani”, după ce a fost aruncată într-o încăpere întunecoasă, plină de șobolani, torționarii încercând astfel că o convingă să își toarne colegele de detenție și suferință. Doamna Aspazia mărturisea că îngrozită fiind și nedorind să cedeze și să își trădeze colegele, a strigat: „Doamne, nu mă lăsa!” Iar în acel moment celula parcă s-a umplut de lumină, iar șobolanii au lăsat-o în pace, spre disperarea torționarilor care nu puteau să o frângă.

După eliberarea sa în 1962, s-a mutat la Roman (jud. Neamț). Odată cu căderea regimului comunist, s-a implicat activ în susținerea memoriei femeilor care au murit în închisorile comuniste, ridicând o capelă-paraclis la închisoarea de la Mislea (care avusese destinație specială pentru femei) și mai multe troițe în locurile în care fiicele, surorile, soțiile și mamele României Mari au suferit pentru Dumnezeu și Neam.

În ultimii ani ai vieții, zeci de studenți și elevi i-au călcat pragul prin intermediul nostru, Doamna „Pazi” (cum îi spuneau apropiații) devenind o lumină călăuzitoare pentru tânăra generație în aceste vremuri tulburi și o legătură solidă cu ultima generație reprezentativă pentru istoria noastră.

„Atașându-se sufletește de noi, Pazi a devenit colega noastră mai mare, la care aflam întotdeauna alinare în suferință, nădejde în luptă și rugăciune în permanență. Vizitele la ea păreau interminabile, fiind imposibil să rămânem vreodată mai puțin de trei ore. Nu puțini tineri plecau de la ea transfigurați de dragostea și bunătatea ei adâncă, care erau un colț curat de Românie care nu a putut fi capturat de nimeni. Ea rămâne în continuare un model de urmat pentru tinerele generații de astăzi, fiind un reper de demnitate și înaltă calitate morală.” (Silvian-Emanuel Man)

În vara anului 2017, Liga Studenților (LS IAȘI) i-a conferit calitatea de membru senior de onoare pentru activitatea desfășurată în anii studenției (1944-1948) în cadrul Centrului Studențesc Cluj și al Frăției Ortodoxe Române Studențești (FORS), pentru curajul dovedit în timpul grevei studențești anticomuniste și antirevizioniste din 1946, pentru anii de închisoare îndurați pentru Hristos și Neam, precum și pentru toată dragostea, îndrumarea și sprijinul pe care l-a oferit membrilor organizației în ultima parte a vieții ei. 

Cei care doresc să susțină proiectul Ligii, o pot face prin mijloacele de mai jos, cu mențiunea „PAZI”: 1. Direct cu cardul, completând formularul de aici: https://ligastudentilor.net/sustine/ 

2. Cont BT: RO90BTRLRONCRT0685420601 (RON) / S.W.I.F.T.: BTRLRO22XXX. 

3.Revolut, folosind tagul @ligastudentilor sau linkul http://revolut.me/ligastudentilor cu mențiunea „PAZI” etc. 

4. PayPal, prin linkul https://www.paypal.me/ligastudentilor 

Vă mulțumim pentru contribuția dumneavoastră!

„Podul” este o publicație independentă, axată pe lupta anticorupție, apărarea statului de drept, promovarea valorilor europene și euroatlantice, dezvăluirea cârdășiilor economico-financiare transpartinice. Nu avem preferințe politice și nici nu suntem conectați financiar cu grupuri de interese ilegitime. Niciun text publicat pe site-ul nostru nu se supune altor rigori editoriale, cu excepția celor din Codul deontologic al jurnalistului. Ne puteți sprijini în demersurile noastre jurnalistice oneste printr-o contribuție financiară în contul nostru Patreon care poate fi accesat AICI.