Judecătorul Liviu Odagiu, un apropiat al Liei Savonea, și-a început mandatul de președinte al CSM cu un tir de acuzații privind o așa-zisă campanie „de decredibilizare a puterii judecătorești”. Presa care a expus capturarea sistemului judiciar de către gașca apărătoare a politicienilor corupți a fost indicată drept „vehicul” de atingere a „trei scopuri”

Având-o la stânga sa pe mai vechea sa aproopiată, controversata Lia Savonea, acolita politicienilor care vor o justiție blândă cu faptele de corupție, noul președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorul Liviu Odagiu, a smiorcăit, joi, refrenul pe care l-a tot propagat și președinta Curții de Apel București, Liana Arsenie, mai ales după apariția documentarului Recorder (privind capturarea justiției de către grupările care vor același lucru ca și politicienii): ar fi vorba despre „o campanie continuă și mereu ascendentă de decredibilizare a puterii judecătorești” cu scopul de a determinat modificarea legilor justiției, modificare care ar urmări trei direcții/scopuri (detalii mai jos). 

Deci, în opinia lui Odagiu, problemele reala din justiție nu sunt cele reclamate de judecătoarea Raluca Moroșanu de la Curtea de Apel București sau de alți procurori și judecători care s-au exprimat în spațiu public (gen judecătoarea Sorin Marinaș de la Craiova) sau care s-au dus recent la Cotroceni, pentru o discuție publică cu președintele Nicușor Dan, probleme care reclamă inclusiv o serie de modificări legislative, ci un soi de agendă ascunsă care ar urmări „schimbarea persoanelor care ocupă legitim funcții de conducere în sistemul judiciar” (adică a Liei Savonea, mai exact, a cărei demisie a fost cerută de protestatori după documentarul Recorder. De asemenea, judecătoarea Raluca Moroșanu a invocat explicit, într-un interviu pentru Recorder, prezența și influența toxică a Liei Savonea în sistemul de justiție.)

Redăm mai jos afirmațiile judecătorului Liviu Odagiu (care pot fi urmărite și în format VIDEO AICI) 

Context. Noul preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii este judecătorul Gheorghe-Liviu Odagiu. El i-a urmat în funcție Elenei Costache, mandatul acestuia începând la 7 ianuarie 2026 (cu o durată de un an). 

Gheorghe Odagiu, membru ales al CSM din partea judecătorilor, a fost preşedintele Curţii de Apel Alba Iulia şi este specializat în materie penală. Magistratul a lucrat peste zece ani la Judecătoria Sibiu, iar apoi la Curtea de Apel Alba Iulia, unde a fost iniţial şeful Secţiei Penale, iar apoi a condus instituţia. În CSM este validat în funcţie până în 2029. 

Potrivit G4media, Odagiu, un apropiat al Liei Savonea, a fost unul dintre cei 30 de șefi de curți de apel din țară care au criticat protestele magistraților împotriva modificării legilor Justiției din epoca Dragnea. 

Odagiu la CSM: 

„Este prima ședință a Secției pentru judecători, pe care o conduc în calitate de președinte, la începutul unui an care se anunță crucial pentru independența puterii judecătorești. 

Alături de dumneavoastră, am asistat pe parcursul anului trecut la o campanie continuă și mereu ascendentă de decredibilizare a puterii judecătorești. Campania a fost susținută în mod constant de o parte a eșichierului politic, dar nu numai, care a folosit presa și rețelele sociale ca pe un vehicul de propagare a ideilor, idei care au pornit de la necesitatea reformării pensiilor de serviciul ale magistraților, pentru a ajunge în final la subiectul care, de fapt, era de interes și anume modificarea legilor justiției într-un triplu scop.  

În primul scop, schimbarea persoanelor care ocupă legitim funcții de conducere în sistemul judiciar. Cel de-al doilea: schimbarea modului de desemnare a acestor persoane. Iar cel de-al treilea: anularea principiului separării carierelor.  De la cuantumul nesimțit al pensiilor de serviciu, de la vârsta fragedă de pensionare a magistraților, discuțiile din spațiul public au avansat rapid spre cele trei scopuri anterior enunțate. 

De la caracterul echitabil sau nu al pensiilor, de la vârsta ridicată sau scăzută de pensionare, am ajuns astăzi, în mai puțin de un an, să vorbim despre concepte precum ”corupție sistemică” sau ”abuzuri sistemice”. 

Pe parcursul anului trecut, în mod constant, Consiliul Superior al Magistraturii a răspuns acuzelor venite din spațiul public, în mod constant a încercat să explice importanța independenței puterii judecătorești și în mod constant, în același timp, a încercat să expună problemele reale cu care se confruntă sistemul judiciar. 

Atitudinea Consiliului a fost mai degrabă una defensivă și, în puține cazuri, una cu adevărat ofensivă. Astăzi, când în spațiul public este de actualitate existența unui Comitet a cărui menire pare a fi aceea de modificare a legilor justiției – rapidă și fără o reală și așezată consultare-, astăzi, când se discută despre necesitatea unui referendum în rândul autorității judecătorești, cred că este necesară efectuarea unei analize obiective, lucide, a modului în care acest veritabil asalt a început și s-a derulat. 

De aceea, vreau să vă anunț atât pe dumneavoastră, cât și pe colegii noștri care ne privesc, că am rugat direcțiile de specialitate ale Consiliului să întocmească un material centralizat în care să prezinte, pe cât posibil exhaustiv, evoluția în timp a manifestărilor îndreptate împotriva puterii judecătorești pe parcursul anului 2025. 

Materialul va fi supus analizei dumneavoastră în următoarea ședință de secție și, după dezbaterea acestuia, consider că va fi necesar să răspundem la o întrebare: A fost sau nu a fost afectată independența judecătorilor? 

În ipoteza unui răspuns negativ, nu ne rămâne decât rolul defensiv pe care l-am adoptat, în mare, până la acest moment. Însă, în ipoteza unui răspuns afirmativ, consider eu că ne revine obligația de a identifica căile prin care atât independența efectivă a puterii judecătorești, cât și independența reală a fiecărui judecător vor trebui a fi garantate de Consiliu. 

În concluzie, la începutul săptămânii viitoare, îmi propun ca acest material să fie finalizat, să fie pe masa fiecăruia dintre dumneavoastră, iar la următoarea ședință îmi propun să vă invit la o dezbatere onestă și deschisă despre afectarea sau nu a independenței judecătorilor pe parcursul anului 2025”.  

Cu o zi înainte (miercuri), judecătorul Claudiu Drăgușin, membru în secția de specialitate a Consiliului Superior al Magistraturii și cel care a devenit cunoscut în spațiul public după ce l-a numit „măcelar” pe premierul Ilie Bolojan, a afirmat că există nevoia de discuții pentru corecții ale Legilor Justiției, însă nu în parametrii care au fost prezentați din partea grupului de lucru creat la nivelul Guvernului, catalogând textele de lege transmise de acesta „un pic neserioase”. 

Drăgușin a participat, la Palatul Victoria, la reuniunea Comitetului de analiză și revizuire a legislației în domeniul justiției. 

„Noi am venit să vedem care sunt intențiile acestui grup de lucru, să ne dăm seama și care e competența lui, în ce parametrii își desfășoară sau își propune să-și desfășoare activitatea. Ce s-a discutat astăzi la grupul de lucru au fost niște chestiuni administrative, nu am ajuns la propuneri de legislație. S-au discutat chestiuni pe care noi le-am comunicat de-a lungul timpului Guvernului, probleme de personal, câți grefieri avem nevoie. (...) Nu s-au discutat modificări, noi am discutat de câți grefieri avem nevoie, dacă desființăm instanțe sau Parchete, lucruri care sunt administrative și pentru care nu trebuia făcut un astfel de grup de lucru”, a declarat Drăgușin, citat de Agerpres. 

 Judecătorul a subliniat că trebuie să se clarifice ce își propune să facă grupul de lucru. 

 „Am venit pentru că ni s-au trimis niște texte de lege care, în opinia noastră, sunt un pic neserioase. Poate ar fi cazul să dau și un exemplu - continuitatea completului. Se propune să aibă ca excepție decesul judecătorului. Și, evident, mă întrebam dacă e nevoie să punem acest text într-o lege. Adică nu cred că a fost vreo situație în care un judecător a mai rămas în complet după ce a decedat. (...) Propunerile care au venit nu sunt asumate în totalitate, nu știm cine le-a făcut, de ce, nu sunt motivate și, atunci, practic, prezența noastră, astăzi, a vrut să determine aceste lucruri. Nu le-am aflat. Există, și la Secția de judecători noi am analizat aceste lucruri, există nevoia de discuții pentru corecții ale Legilor Justiției, însă nu în acești parametri care ne-au fost prezentați. Noi colectăm problemele din sistem, am vorbit cu colegii noștri judecători, am făcut și un chestionar, o consultare cu colegii, recent, știm care sunt problemele și sunt corecturi de făcut', a mai spus Claudiu Drăgușin. 

  Potrivit acestuia, printre chestiunile care ar putea fi discutate se numără componența Colegiilor de conducere de la instanțe, procedura pentru examenele de promovare. „Dar, lucrurile acestea trebuie discutate la rece, cu specialiști, nu în condiții de emoție publică, în care a fost creat acest comitet. Pentru că el, știți în ce condiții a apărut, și noi de asta am și vrut să venim, să vedem ce-și propune, care e scopul, pentru că nu ne este foarte clar, după părerea noastră e un pic neserios demersul”, a susținut Drăgușin.