A trișat Bulgaria pentru a trece la moneda euro? O anchetă politică

Cu o lună înainte ca Bulgaria să primească undă verde pentru adoptarea monedei unice europene la 1 ianuarie 2026, după ce a trecut testul inflației la limită, publicația Politico pune sub semnul întrebării corectitudinea datelor folosite de Sofia pentru trecerea la moneda unică europeană. 

"Singurul motiv pentru care Bulgaria s-a calificat este, dacă vă uitați la datele privind inflația, datorită prețurilor administrate de stat", a declarat pentru Politico un fost oficial guvernamental bulgar.

 "Este bine cunoscut faptul că datele statistice au fost ajustate pentru a arăta rezultate mai favorabile decât realitatea - în special în sectoare precum serviciile poștale, transportul și asistența medicală", avertizează Politico, prezentând în acest sens o reducere surprinzătoare de 82,8 % a taxelor zilnice pentru tratamentele spitalicești din Bulgaria, în aprilie, ca unul din elementele prin care au fost manipulate datele despre inflație. 

Iar acest fapt s-a produs în condițiile în care sistemul medical din Bulgaria suferă mult din cauza subfinanțarii. De asemenea, au fost reduse tarifele feroviare cu peste 9 %, la fel ca cele poștale. Toate reducerile prețurilor stabilite de stat au contribuit la scăderea indicelui armonizat al prețurilor de consum [IAPC] cu 1,2 puncte procentuale în aprilie față de martie, ceea ce a permis Bulgariei să se prezinte în limitele impuse de Uniunea Europeană. 

Sofia susține că schimbarea a prețurilor serviciilor medicale din spitale nu are legătură cu o convergență la moneda euro, dar economiștii și Comisia Europeană remarcă rolul esențial al prețurilor stabilite de stat în atingerea obiectivului de inflație.

Scăderea cheltuielilor cu spitalele a redus cu 0,89 puncte procentuale rata globală a inflației pe 12 luni, ajutând la încadrarea în limita a 1,5 puncte procentuale din media celor trei țări UE cu cele mai scăzute rate ale inflației, pentru a se atinge obiectivul de convergență a monedei unice. 

Importanța reducerii costului unei spitalizări zilnice de la 5,8 leva (2,97 euro) la 1 leva, având în vedere ponderea sa în indicele de bază al prețurilor, a fost recunoscută și de Comisia Europeană. "Scăderea în aprilie 2025 a ratei anuale a inflației IAPC s-a datorat în mare parte unei reduceri substanțiale a taxelor de spitalizare", a declarat Comisia Europeană în raportul de convergență privind Bulgaria, potrivit Politico. 

Economistul care a conceput Consiliul Monetar al Bulgariei la sfârșitul anilor '90, Steve Hanke, profesor de economie aplicată la Universitatea Johns Hopkins, a declarat pentru Politico: "Cred că există o mare probabilitate ca [datele privind inflația – n. red.] să fi fost manipulate". 

"Având în vedere experiența mea în calitate de consilier al președintelui Bulgariei (1997-2002) și observațiile mele cu privire la mașinațiunile din jurul cererii Bulgariei de a intra oficial în zona euro, nu aș avea încredere în datele privind inflația", a punctat el. 

"Din aprilie 2023, rata anuală de creștere a masei monetare a Bulgariei a fost cu mult peste 6,3% pe an. Având în vedere rata ridicată de creștere a masei monetare, se pare că datele privind inflația din Bulgaria au fost falsificate pentru a arăta ceva mai bine decât ar indica măsurile reale ale inflației", a explicat Hanke. 

Marea problema a Bulgariei este că orice discuție despre datele utilizate pentru o mai mare integrare în UE este foarte încărcată politic, în condițiile în care politicienii pro-Kremlin și anti-UE au acuzat mult timp administrația că a falsificat datele pentru a grăbi aderarea țării la euro înainte ca aceasta să fie pregătită. Ori asta ar însemna un risc mare de adoptare a prețurilor din Europa de Vest (detalii AICI).