Călătorie Sprîncenată

Ciolacu şi-a dar iar în petec, sau cum se spune la Bariera Vergu, mahalaua unde am copilărit "s-a făcut de băcănie". Nici nu e prima dată şi, probabil, nici ultima. Depinde de cît timp mai rămîne prim-ministru. Mai are răbdare oare Grindeanu să îl aştepte pină cînd îi ia locul? Ciolacu, într-un moment de inspiraţie, l-a trimis pe un afacerist roman aciuit în SUA, transportator şi camionagiu în esenţă, Dragos Sprînceană, să reprezinte România pe lîngă administraţia Trump. Fost barman, fost manechin în trupa lui Botezatu etc. 

A fost o idee de amatori scoşi din brigăzile de agitaţie de altădată. Ciolacu, deşi de trei ani premier, nu a învăţat nimic. Nici măcar Constituţia nu a citit-o. Nici nu ar trebui, îi spun eu: se termină prost, la sfîrşit ea moare! Dacă nu e cu happy-end, mai bine te lipseşti. În plus lunea e închis la bibliotecă. Dacă citea, afla cine se ocupă de politica externă a ţărişoarei. Nu el, ci preşedintele. Dar Ciolacu a vrut să îi ia faţa lui Bolojan, candidat serios să vină după alegeri la Palatul Victoria nr 1 şi să îi ia deci locul. Ciolacu a vrut să fie mai cu moţ, să se zică: iată-l pe salvatorul patriei. Aşa se face că a sbîrcit-o rău de tot. Una a fost ideea prostească să numească un aşa-zis "emisar" după moda Trump-Putin. Doi, persoanele alese pentru nobila misiune diplomatică transoceanică. 

De unde pînă unde maistre covrigar? Constituţia nu prevede nimic despre un asemenea post. Poate postul Paştelui, dar altfel nimic. Dacă chiar îi ardea palmele să caftească pe careva, putea numi un ambassador-at-large... Nu zic că aveam şi un ministru de Externe, şi un ambasador la Washington... 

În plus i-a dat lui Sprînceană un însoţitor, pe zisul Romaşcanu, om de încredere, dar meserie zero. Pe acești comici vestiţi ai ecranului, Stan și Bran din Europa de Est, i-am văzut în niște fotografii, ascunzîndu-se în fundal ca nu cumva să li se ceară să vorbească... Low-profile a fost maniera lor de a acţiona. Ciolacu are totuşi o poveste mai lungă. Are obiceiul să te mintă în faţă. Neagă evidenţele şi nu recunoaşte nimic la o adică. Cînd a fost prins cu tărăşenia Nordis, a zis spre presa întîi că nu este adevărat. Sunt calomnii şi minciuni. Cînd presa a venit cu dovezi, a recunoscut cu o juma de gură. A pretins că nu era el în cauză, mai sunt cîţiva Ciolacu în România. După ce a ratat lamentabil alegerile şi a făcut un scor de rîsul curcilor, a zis că se retrage din politică. Mi s-a părut de bun simţ ideea. Dar după foarte puţin timp s-a răzgîndit şi a zis că nu se mai retrage. Mai mult, că nici n-ar fi zis că se retrage. Că am înţeles noi greşit declaratia lui, că ar fi fost scoasă din context. Hahaha. 

Si acum, după ce şi l-a asumat fudul ca un cocoş pe Dragoș Sprînceană, după apariţia acestuia la Digi 24 şi afirmatiile care anulau direcţiile politicii externe româneşti, după ce a ieșit scandal, ei bine, Ciolacu a dat-o iute la întors, cum îi este obiceiul. "Nu există nici un emisar al lui Ciolacu!", a sărit din baie. Bravos naţiune, halal să-ţi fie că defilezi cu asemenea specimene! Cu Ciolacu răzgîndacu!