Potrivit unor publicații, procurorul de caz în dosarul de șpagă al baronului de Vaslui Dumitru Buzatu este chiar șefa DNA Iași, Cristina Chiriac, un procuror cel puțin controversat care, ca și denunțătorul Mircea Savin, acolitul de cursă lungă al liderului PSD de Vaslui, făcut milionar chiar de acesta, după cum afirmă voci credibile din zonă, are numeroși scheleți în dulap.
Precizăm că, sub nicio formă, prin informațiile de mai jos, nu dorim să susținem sau să inducem măcar ideea că Dumitru Buzatu, unul dintre cei mai rapace baroni locali ai Moldovei, ar putea fi nevinovat în speța care l-a trimis după gratii zilele acestea și a pus cruce carierei sale politice de tip mafiot, cu ramificații la nivelul tuturor instituțiilor de stat din județ.
Ne punem doar întrebări firești asupra posibilului motiv real din spatele acestei operațiuni atât de tardive, care putea fi pusă în mișcare de nenumărate ori în ultimul deceniu de către procurori, având în vedere că practicile baronului PSD erau de notorietate, iar declarația de avere a acestuia era în sine un autodenunț.
Procuroarea Cristina Chiriac a fost recent vizată de investigații de presă întreprinse de publicația Să Fie Lumină care dezvăluiau fapte extrem de grave, mai exact împiedicarea – „cu bună știință” – a unei anchete penale care să investigheze abuzurile sexuale repetate comise de fostul episcop al Hușilor, Corneliu Onilă, asupra unor minori, elevi ai Seminarului Teologic din Huși. Într-o democrație autentică în care sistemul nu reșapează procurori compromiși de fapte deosebit de grave, șefa DNA era eliminată demult din magistratură.
Potrivit mai multor publicații locale (Vremea Nouă și Dezvăluirea.ro), situația procuroarei Chiriac ar fi ajuns, după izbucnirea scandalului de presă din 2022, pe masa procurorilor de la centru care o anchetează pentru favorizarea infractorului în cazul fostului înalt prelat Onilă. Nu se cunosc însă prea multe detalii despre acest dosar – nici măcar nu este clar dacă el există într-adevăr, Cristina Chiriac apărând în ultima vreme în presă doar în calitate de procuror care l-a prins cu șpagă pe baronul Buzatu.
Deși de regulă are mare grijă de filmele compromițătoare în posesia cărora intră, de data asta, Cristina Chiriac a arătat la tot poporul ipostazele în care a fost realizat flagrantul lui Dumitru Buzatu. Cel puțin bizar având în vedere că contestatarii justiției și chiar avocații lui Buzatu se pot folosi de această „transparență” nemaiîntâlnită a justiției pentru a reclama că acuzatului nu i-au fost respectate o serie de drepturi fundamentale. Statul român poate pierde la CEDO și ar putea fi obligat să-i plătească apoi lui Buzatu despăgubiri pentru că procurorii i-au încălcat mai multe drepturi prevăzute de chiar Carta drepturilor fundamentale a UE printre care prezumția de nevinovăție sau dreptul la imagine.
Chiriac este, așadar, o procuroare vulnerabilă, în pericol de a-și pierde jobul de la DNA Iași și toate avantajele care decurg de aici.
Cazul Onilă. Cristina Chiriac s-a cununat religios cu judecătorul Adrian Chiriac la Mănăstirea Moreni din județul Vaslui în luna iunie a anului 2009. Unul din nașii cuplului ar fi fost episcopul Corneliu Onilă.
Șefa DNA Iași a fost acuzată public, cu subiect și predicat, de fostul polițist DNA Iași Florin Costan, intrat între timp în avocatură, că a mușamalizat abuzurile sexuale comise de Corneliu Onilă împotriva minorilor. Detalii mai jos
Contextul găsirii probelor video care îl incriminau pe Onilă
În 2017, din locuințele celor trei preoți acuzați de șantaj de fostul episcop Onilă (întronat la Huși sub pomposul nume „Corneliu Bârlădeanu), procurorii de la Iași ridică peste 30 de CD-uri, DVD-uri, memory-stick-uri, telefoane, carduri SD și micro-SD, două laptopuri, o cameră video și o cameră ascunsă într-un ceas de mână.
Deși avea în față suficiente probe pentru a-l încrimina pe episcopul Bârlădeanu de agresiune sexuală împotriva elevilor seminarului din Huși, procurorul de caz, Cristina Chiriac, selectează doar informațiile utile dosarului de șantaj, pe care le folosește la întocmirea rechizitoriului, în timp ce dovezile abuzurilor comise de Preasfințit asupra tinerilor seminariști sunt aruncate într-un sertar, arată publicația vasluiană Vremea Nouă. În apărarea lor, reprezentanții Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul Teritorial Iași, au spus că instituția nu ar fi avut competența legală să investigheze abuzurile sexuale săvârșite de episcopul Corneliu Bârlădeanu. Cu toate astea, procurorul Cristina Chiriac avea obligația să trimită probele video la parchetul competent să investigheze acele abuzuri sexuale, însă acest lucru nu s-a întâmplat.
Pentru a pierde urma înregistrărilor Cristina Chiriac le-a atașat la un dosar minor disjuns către parchetele din Vaslui.
Ulterior, o echipă de jurnaliști de la publicația „Să fie Lumină” a efectuat o investigație jurnalistică, solicitând audiență la procurorul șef de atunci al DNA Iași Alina Morau cât și la Parchetul Curții de Apel Iași. În urma acelei investigații, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași s-a sesizat din oficiu pentru săvârșirea infracțiunii de viol. Pentru că DNA nu a vrut să trimită documentele nici după demararea anchetei de viol, procurorii Pachetului Curții de Apel Iași au ridicat filmările cu ordonanță de predare, arata recent publicația dezvăluirea.ro.
În baza înregistrărilor, Corneliu Onilă a și fost reținut și arestat preventiv și ulterior trimis în judecată pentru viol. De asemenea, mai mulți procurori de la Iași, în frunte cu actuala șefă a DNA Iași, ar fi cercetați pentru „omisiunea sesizării” și „favorizarea infractorului.
Precizările publicației Să Fie Lumină despre procuroarea Chiriac și fapta sa, cu un an înainte de flagrantul organizat pentru baronul Buzau: „Într-un interviu acordat Să fie lumină și publicat săptămâna trecută (iunie 2022), un fost polițist judiciar de la DNA Iași, Florin Costan, descrie cum actuala șefă a structurii teritoriale, procuroarea Cristina Chiriac, a ținut premeditat „la sertar” în 2017 probele video ale abuzurilor sexuale comise de episcopul BOR Cornel Onilă asupra elevilor săi de seminar, știind clar ce se află pe filmările ridicate din chilia unui călugăr care îl șantaja pe preasfințit.
Din documentele prezentate de Să fie lumină în investigația-mamut despre infracțiunile sexuale sistematice din Episcopia Hușilor era deja evident că procuroarea Chiriac nu trimisese imaginile abuzurilor la parchetul competent, preferând să le lase neinvestigate și ferecate în arhivă.
După ce echipa Să fie lumină a publicat în august 2019 primele articole din seria de investigație jurnalistică, înregistrările video surprinzându-l pe episcopul Onilă în relații intime cu elevi ai seminarului teologic din Huși au mers în sfârșit către parchetul competent. Pe baza acestora, completându-le cu alte probe, Parchetul Curții de Apel Iași a formulat acuzații oficiale de viol și abuz sexual împotriva lui Onilă și a altui călugăr (în fapt, chiar cel care îl șantaja pe episcop și în chilia căruia fuseseră descoperite probele video).
În prezent, ambii sunt judecați pentru aceste fapte (după ce anterior s-a dispus, pentru câteva săptămâni, și arestarea lor preventivă). Imaginile abuzurilor, expertizate și confirmate drept veridice, sunt între cele mai importante probe ale acuzării. Dacă ar fi sfârșit ascunse în arhiva DNA Iași, probele foto-video ar fi rămas necercetate de justiție, scutindu-l definitiv pe Onilă de consecințele penale ale faptelor sale.
Până ca fostul polițist judiciar Florin Costan să relateze pentru Să fie lumină împrejurările exacte ale „orbirii” procuroarei Cristina Chiriac, întreaga odisee a filmărilor video folosite în scop de șantaj la episcop ar fi putut fi prezentată ca o eroare judiciară. Una gravă – dar totuși o eroare, rezultatul nefericit al unor acțiuni nepremeditate. Însă, în contextul mărturiei publice a lui Costan, întreaga operațiune prezintă acum datele unei mușamalizări judiciare de proporții.
„Nu-i treaba noastră!”, susține Costan că ar fi zis procuroarea Cristina Chiriac în momentul în care viziona „ca la cinema” filmările cu episcopul Onilă întreținând relații sexuale cu elevi de seminar. La începutul anului 2022, fostul polițist judiciar a depus o sesizare penală la Parchetul General, semnalând o posibilă infracțiune de favorizare a făptuitorului”.
Publicația adresa la vremea respectivă o serie de întrebări esențiale către Parchetul General, DNA – structura centrală condusă atunci de procurorul șef Crin Bologa- , Consiliul Superior al Magistraturii etc. Și chiar procuroarei incriminate. Niciun răspuns.
În schimb, Onilă i-a chemat în judecată solicitând instanțelor nu doar ștergerea unor imagini care îi demascau abuzurile sexuale, ci și daune morale uriașe (250.000 de lei).