Emila Șercan despre cum a devenit SRI în mandatul lui Eduard Hellvig, emanat din ograda lui Dan Voiculescu, și mai stat în stat decât era / „A rupt total SRI de spațiul public și de presă” / „Ca șeful lui de la Cotroceni, a arată dispreț față de cetățeni”


Emila Șercan despre cum a devenit SRI în mandatul lui Eduard Hellvig, emanat din ograda lui Dan Voiculescu, și mai stat în stat decât era / „A rupt total SRI de spațiul public și de presă” /  „Ca șeful lui de la Cotroceni, a arată dispreț față de cetățeni”

Eduard Hellvig a anunțat, la 3 iulie, că își încheie, după 8 ani, mandatul de director al SRI, funcție pe care a ocupat-o începând cu 3 martie 2015, la propunerea președintelui Klaus Iohannis al cărui șef de campanie fusese în vremea prezidențialelor din 2014 când „premierul de la Grivco” l-a înfruntat și învins pe fostul premierul uselist Victor Ponta. „Este sănătos ca un director de servicii să aibă un mandat limitat. E un gest de sănătate democratică”, a declarat Hellvig de la sediul fostului său loc de muncă, apreciind că a „modernizat” decisiv instituția în anii în care a condus-o. 

„Modernizarea instituției s-a făcut la pachet cu alți pași care, în acești ani, au însemnat o separare de moștenirea vechii Securități, introducerea de cursuri despre totalitarism și democrație pentru noii angajați, predarea completă a arhivelor către CNSAS – într-un gest care am sperat să fie preluat și de alte instituții. Până acum, nu s-a întâmplat acest lucru. Am mai vorbit de riscul securismului și nu îl voi mai repeta. Sper că suntem mai mulți cei care înțelegem mizele acestei clarificări a trecutului. Nu putem privi niciodată înainte dacă mereu revenim în trecut, pentru a rezolva problemele nerezolvate ale altor generații. Nu putem mereu cere generațiilor viitoare să rezolve problemele pe care noi nu le-am rezolvat. Finalizarea proceselor de actualizare operaţională a SRI mă obligă, în egală măsură şi la o analiză cu privire la viitor. Vorbesc despre viitor în raport cu valorile care mă definesc, cu lucrurile în care cred şi sub auspiciile sistemului democratic pe care am ales să îl slujesc. Este momentul să constat că obiectivele profesionale pe care mi le-am propus la preluarea mandatului de director au fost îndeplinite. Prin urmare, pot să închei etapa de viaţă pe care am parcurs-o în fruntea Serviciului Român de Informații”, a mai spus Hellvig. 

Președintele Klaus Iohannis a trimis, marți, o scrisoare președinților Senatului, Nicolae Ciucă, și Camerei Deputaților, Alfred-Robert Simonis, prin care le  propune să ia act de retragerea lui Eduard Hellvig din funcția de director SRI. 

Apreciind că mandatul lui Hellvig „a marcat restaurarea credibilității SRI și modernizarea consistentă a instituției pe care a condus-o”, Iohannis l-a decorat pe fostul director al SRI cu Ordinul Național „Steaua României” în grad de „Comandor” (un gest menit poate să mascheze tensiunile dintre ei, căci, potrivit jurnalistul Dan Tapalagă de la G4media.ro, Hellvig ar fi demisionat fiindcă nu se mai înțelegea cu Iohannis, cei doi fiind certați de mai bine de un an: „Putem doar specula că președintele Klaus Iohannis nu a digerat nici până azi refuzul directorului SRI de a accepta funcția de premier după schimbarea lui Orban de la Palatul Victoria”)

Bilanțul pompos al lui Hellvig este însă desființat de jurnalista Emila Șercan, cunoscută și drept spaima doctorilor plagiatori, conectați, de regulă, cu zona politică și cu instituțiile de forță, care arată, într-un comentariu pe Facebook, cum a devenit SRI, în ultimii ani, o instituție total ermetică și lipsită de un control civic autentic care să garanteze cetățenilor care îi finanțează existența că acest serviciu acționează în interesul lor:

„După opt ani de mandat, Eduard Hellvig lasă un SRI mai opac, mai ermetizat și mai secretos decât cel pe care l-a preluat. Bașca, un SRI lipsit de un control civil autentic, control care să (ne) garanteze că serviciul acționează în interesul cetățenilor și nu împotriva acestora.

Când a preluat mandatul, Hellvig anunța emfatic că SRI va fi un serviciu secret, însă nu și secretos.

Nu a durat mult și Hellvig a rupt total SRI de spațiul public și de presă. De exemplu, ultimul interviu l-a dat în 2016, acum șapte ani, la un an după ce a preluat funcția. De atunci a ieșit doar cu rarisime declarații de presă.

Între 2018 și iunie 2022, Hellvig nu a făcut nicio declarație de presă, iar anul trecut, în iunie, a ieșit public ca să certe pe toată lumea care a criticat proiectele legilor securității, care reînviau pe ici, pe colo, prin părțile esențiale, practici ale Securității comuniste.

Dacă vă mai amintiți, în acea declarație, Hellvig a creionat viziunea lui despre Securitate și Securism, pe care l-a definit ca fiind „acea idee care presupune utilizarea traumelor societăţii din perioada comunistă pentru a crea, foarte abil, tocmai o reflexie de tip totalitar”.

Tot atunci, Hellvig își dorea să „consolidăm împreună, instituții ale statului, clasa politică şi societatea civilă, pentru ca România să se vindece de Securism”. Atunci își dorea consolidare, semn că gândul „pietrificării” în funcție nu îl atinsese încă, dar foarte probabil acel moment a fost trigger-ul pentru demisia de luni.

Prin funcția avută, Eduard Hellvig trebuia să fie primul care să fi asigurat controlul civil al instituției, el trebuia să fie legătura directă a societății cu serviciul, dincolo de controlul pe care ar trebui să îl asigure Parlamentul.

Însă, am mai spus-o și cu alte ocazii, Eduard Hellvig a eșuat în această misiune.

A izolat total SRI de societate la nivel de comunicare publică, cât despre modul în care a asigurat - dacă a asigurat - un control civil al Serviciului, habar nu avem.

Un mic exemplu: Hellvig a acceptat ca de pe site-ul SRI să fie scoase pozele adjuncților săi. Ieri, când colegii din presă au cerut o poză cu generalul Răzvan Ionescu, prim-adjunctul care va deține funcția de director interimar al Serviciului, au primit de la Biroul de Presă al SRI o fotografie a acestuia de la numirea în funcție din 2017!

Am comentat ironic pe grupul de presă că poate omul și-a lăsat între timp barbă, păr lung, poate poartă ochelari și e de nerecunoscut. 

La fel ca șeful lui de la Cotroceni, rupt și el total de societate (și de realitate), Hellvig a arată dispreț față de cetățeni prin lipsa totală de comunicare, o componentă esențială a oricărei instituții dintr-un stat de drept.

#statulcapturat”.

Jurnalista Sabina Fati amintește într-un editorial pentru Deutsche Welle despre conexiunile uitate ale lui Hellvig cu securistul infractor Dan Voiculescu:

„Eduard Hellvig are 48 de ani și a avut două mandate în fruntea SRI, din 2015 până acum. Când și-a anunțat demisia a vorbit despre pericolul „pietrificării în funcție” care poate duce la „pierderea contactului cu realitatea socială”. Hellvig a spus că în a avut acces „la un volum semnificativ de informații sensibile”, dar că „nu este bine pentru democrație ca o persoană să concentreze expunere la informaţie secretă pentru un timp îndelungat”. Înainte să renunțe la funcție s-a consultat cu președintele și a anunțat Comisia parlamentară de supraveghere a SRI. De altfel Eduard Hellvig are o relație veche cu Klaus Iohannis, încă dinainte de prima sa campanie electorală pentru Cotroceni. Rădăcinile sale politice se întind însă până spre ograda lui Dan Voiculescu, fondatorul Antenelor, din partidul căruia și-a demarat cariera în 2003 la 29 de ani, astfel încât din 2004 a devenit deputat pe listele acestuia. În 2008 renunță la formațiunea lui Voiculescu și trece la liberali, iar în 2012, în perioada în care PSD și PNL au făcut alianța USL și au coabitat la guvernare în executivul condus de Victor Ponta, devine ministrul Dezvoltării Regionale”. 

CITEȘTE ȘI: Oamenii turnătorului Dan Voiculescu capturează România cu binecuvântarea premierului de la Grivco

„Podul” este o publicație independentă, axată pe lupta anticorupție, apărarea statului de drept, promovarea valorilor europene și euroatlantice, dezvăluirea cârdășiilor economico-financiare transpartinice. Nu avem preferințe politice și nici nu suntem conectați financiar cu grupuri de interese ilegitime. Niciun text publicat pe site-ul nostru nu se supune altor rigori editoriale, cu excepția celor din Codul deontologic al jurnalistului. Ne puteți sprijini în demersurile noastre jurnalistice oneste printr-o contribuție financiară în contul nostru Patreon care poate fi accesat AICI.