Decizia care a menținut Ucraina în viață. Cum a renunțat Marea Britanie, în ultima clipă, la tradiționalul ,,împăciuitorism” diplomatic din cauza războiului genocidar rusesc

Șeful armatei britanice a comparat situația actuală a apărării țării, în urma agresiunii brutale a Rusiei, cu cea din perioada premergătoare celui de-Al Doilea Război Mondial, avertizând că Marea Britanie s-ar putea trezi într-o situație similară cu "momentul 1937". 

Atunci, Marea Britanie s-a trezit față în față cu naziștii din cauza faptului că și-a continuat politica “împăciuitoristă” în dorința de a nu supăra Germania nazistă – cu alte cuvinte, nu a reacționat la derapajele lui Hitler, care anexase Austria și alte teritorii, pregătind prin aceasta cel mai catastrofal război din istoria omenirii. 

La începutul războiului de agresiune rusesc din Ucraina, care a vizat și vizează în continuare ștergerea Ucrainei de pe fața pământului, mulți lideri occidentali opinau că nu era cazul să fie susținut statul ucrainean a cărui rezistență și capacități militare vor ceda rapid. Ei credeau că Ucraina oricum va cădea toată în mâinile ocupanților ruși, iar “unii aliați din statele NATO nu trebuiau să-l înfurie și mai tare pe Putin, care ar fi putut extinde războiul pe teritoriile statelor lor”. 

Nu a fost însă cazul Marii Britanii, care și-a învățat lecția de acum 86 de ani, fiind printre foarte puținele state care, chiar din primele zile ale invaziei genocidare rusești, a pus la dispoziția Ucrainei arme, muniții și multe alte sisteme pentru apărarea țării, când, reiterăm, existau dubii extrem de mari cu privire la o rezistență atât de eroică de care au dat și dau dovadă ucrainenii până astăzi. Însă pericolul rusesc nu a dispărut odată cu această rezistență…

Ce s-a întâmplat în 1937

Neville Chamberlain devenise prim-ministru al Marii Britanii la 28 mai 1937 și, în pragul celui de-Al Doilea Război Mondial, a dus o politică de liniștire în încercarea de a-l împiedica pe Adolf Hitler să antreneze Europa într-un nou război mondial. Chamberlain a sperat să prevină războiul cu orice preț.

"Eu însumi sunt un om al păcii până în adâncul sufletului meu. Conflictul armat între națiuni este un coșmar pentru mine. Deocamdată, vă cer să așteptați cât mai calm posibil evenimentele din următoarele câteva zile. Atâta timp cât războiul nu a început, există întotdeauna speranța că poate fi prevenit", spunea Chamberlain în discursul său din 1938 (detalii AICI). 

Mai târziu, în 1938, negocierile dintre Hitler și Chamberlain au eșuat, iar cel de-Al Doilea Război Mondial a început la 1 septembrie 1939, când Germania a invadat Polonia. Invazia i-a determinat pe aliații Poloniei, Marea Britanie și Franța, să declare război Germaniei două zile mai târziu, marcând astfel sfârșitul “politicii de liniștire”.

Ce înseamnă să te confrunți cu un "moment 1937"?

Expresia "momentul nostru din 1937" se referă la perioada critică care a precedat cel de-Al Doilea Război Mondial și insinuează că Marea Britanie trebuie să fie pregătită să "lupte și să învingă" pe măsură ce războiul Rusiei împotriva Ucrainei se intensifică. Aceasta înseamnă că Marea Britanie trebuie să fie pregătită să "acționeze rapid" pentru a limita expansionismul rusesc și a se asigura că Marea Britanie nu este atrasă într-un conflict la scară largă, potrivit lui Sir Patrick.

"Acesta este momentul nostru din 1937. Nu suntem în război, dar trebuie să acționăm rapid pentru a nu fi atrași într-unul din cauza eșecului de a curma expansiunea teritorială", a punctat el.

"Voi face tot ce-mi stă în putere pentru a mă asigura că armata britanică își joacă rolul în evitarea războiului", a adăugat.

De ce se confruntă acum Marea Britanie cu un "moment 1937"?

Agresiunea Rusiei asupra Ucrainei nu s-a diminuat odată cu rezistența Ucrainei, iar "ambițiile expansioniste" ale președintelui Vladimir Putin reprezintă una dintre cele mai mari amenințări la adresa suveranității, democrației și păcii, spune Sir Patrick. 

Accentul Marii Britanii se va concentra pe mobilizarea armatei pentru a ajuta la prevenirea răspândirii războiului în Europa, fiind "gata să lupte și să învingă alături de aliații și partenerii noștri din NATO".

"În toți anii mei în uniformă, nu am cunoscut o amenințare atât de clară la adresa principiilor suveranității și democrației și a libertății de a trăi fără teama de violență, precum agresiunea brutală a președintelui Putin și ambițiile sale expansioniste", a subliniat Sir Patrick.

Într-un alt ecou al atrocităților Germaniei naziste, Kremlinul a fost, de asemenea, acuzat de crime de război, în urma descoperirii unor gropi comune în jurul Kievului (a se vedea genocidul de la Buchea). Comparația făcută de Sir Patrick între amenințarea Rusiei și perioada premergătoare Războiului Mondial vine după ce a scris tuturor din personalul din domeniului apărării aflat sub comanda sa, avertizându-i că trebuie să se pregătească "să lupte din nou în Europa".

Într-o analiză publicată de policymagazine.ca, Iaroslav Baran, scriitor, consilier de comunicare și criză vorbește despre riscurile repetării unei istorii nefaste, atunci când leadership-ul politic occidental refuză să învețe ceva din lecțiile trecutului:

"Orice discuție despre o pace ‹negociată› nu ar face decât să liniștească agresorul, să recompenseze agresiunea flagrantă și crimele împotriva umanității și pur și simplu să câștige timp pentru ca Kremlinul să se reînarmeze pentru o nouă invazie peste câțiva ani. Istoria - în special cea a anilor 1930 - ne arată că la asta duce liniștea. Nu poate exista un ‹compromis› modern pe modelul Conferinței de la München, care să nu ducă la aceleași rezultate. Anschluss-ul Austriei și anexarea regiunii cehe Sudetenland nu au prevenit cel de-al Doilea Război Mondial; mai degrabă, acceptarea globală a acestor ‹compromisuri› l-a grăbit și l-a invitat".

Apoi, Iaroslav Baran punctează următoarele: 

"Singura cale de urmat este de a consolida sprijinul comunității internaționale pentru înarmarea Ucrainei. De când a început invazia la scară largă, în urmă cu un an, am văzut însă multe lamentari în Occident, de genul: ‹Canada oferă doar asistență umanitară›; ‹Apărarea antirachetă ar provoca și mai mult Rusia›; ‹Germania nu trimite arme în zonele de conflict activ›; ‹Nu putem trimite tancuri NATO›; ‹Artileria cu rază medie de acțiune ar escalada conflictul…

Treptat dar sigur, Ucraina a convins un Occident încă neîncrezător să treacă peste ezitări și să furnizeze Kievului materialul defensiv necesar pentru a respinge asaltul Rusiei. Imaginați-vă, totuși, cum ar fi putut decurge războiul dacă comunitatea internațională le-ar fi dat ucrainenilor tot ce aveau nevoie imediat, în loc să piardă săptămâni și luni prețioase dezbătând fiecare piesă de echipament în timp ce alte mii de oameni au pierit.

Mai mult sprijin militar nu ar însemna mai mult război. Ar însemna un război mai scurt. Atunci când o țară luptă pentru supraviețuirea sa, așa cum face Ucraina, niciun fel de discuții sau discuții logice în străinătate nu îi pot afecta hotărârea de a continua lupta. Ucraina va lupta până la capăt. Singurul factor pe care Occidentul îl poate influența este cât timp va dura acest lucru.

Acest lucru înseamnă tancuri, artilerie cu rază lungă de acțiune, avioane de luptă, mai multe sisteme de apărare antirachetă, drone și mult mai multe tancuri.

După cum realizează tot mai mulți oameni de stat și lideri militari occidentali, acesta nu este un ajutor extern. Aceasta este o investiție în propria apărare națională a acestor țări. Polonia, Lituania, Letonia, Estonia și Finlanda au secole de experiență pentru a ști că oprirea unei Rusii imperialiste în Ucraina înseamnă că nu trebuie să oprească Rusia mai târziu pe propriul teritoriu. Instructorii militari canadieni și britanici recunosc deja că armata Ucrainei devine cea mai experimentată în luptă și pe teren din lume și va antrena în curând forțele noastre armate.

Ne aflăm acum la un punct de pivot. Pe măsură ce intrăm în cel de-al doilea an al acestui război, vom vedea, fără îndoială, "oboseala Ucrainei". Începem să o vedem în Congresul SUA și vedem semne ale acesteia într-o Europă afectată de inflație. Profitând de acest lucru ca de o oportunitate, campania de dezinformare și de troli a Rusiei va lucra pentru a exploata această oboseală, așa cum fac deja prin intermediul presei”.

Citiți întregul articol AICI