Șeful diplomației de la București, Bogdan Aurescu, i-a cerut din nou omologului de la Kiev să recunoască „inexistența” pretinsei „limbi moldovenești” / De ce Ucraina amână o decizie fermă în această privință, deși Dmitro Kuleba a admis, public, că limba română și inventata „limbă moldovenească” sunt una și aceeași

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a avut, marţi, o întrevedere cu omologul ucrainean Dmitro Kuleba, prilej cu care oficialul român a reiterat sprijinul ferm al Bucureştiului pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei, dar şi "solicitarea repetată" ca această ţară să recunoască inexistenţa aşa-zisei "limbi moldoveneşti", transmite agerpres.ro.

Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Externe (MAE), în cadrul întâlnirii, care a avut loc în marja Reuniunii miniştrilor afacerilor externe din ţările aliate NATO, Aurescu a exprimat solidaritatea României cu lupta poporului şi a armatei ucrainene în războiul de agresiune declanşat de către Federaţia Rusă.

Cei doi miniştri au discutat despre situaţia infrastructurii critice din Ucraina, în special a celei energetice, cu consecinţe grave, ample, resimţite de populaţia civilă, România depunând eforturi să susţină Ucraina pe acest palier strategic.

Ministrul Bogdan Aurescu a asigurat că România va continua pe linia numeroaselor măsuri adoptate în plan naţional pentru a veni în sprijinul Ucrainei şi al refugiaţilor ucraineni, pe palierele politic, diplomatic, umanitar, economic, financiar, în sfera dreptului internaţional, precum şi în plan sectorial. De asemenea, şeful diplomaţiei române a reconfirmat angajamentul pentru implicarea României, alături de partenerii occidentali, în susţinerea efortului de reconstrucţie a Ucrainei, arată MAE.

Şeful diplomaţiei române a evocat şi lansarea Trilateralei România - Republica Moldova - Ucraina, la nivel de miniştri de externe, cu participarea miniştrilor energiei şi a reprezentanţilor companiilor energetice, în septembrie la Odesa. Cei doi oficiali au agreat organizarea unei noi astfel de întâlniri trilaterale în viitorul apropiat.

De asemenea, Aurescu a amintit deschiderea oficială a punctului de trecere a frontierei Vicovu de Sus - Krasnoilsk, la 10 noiembrie 2022, în prezenţa prim-miniştrilor României, Nicolae Ciucă, şi Ucrainei, Denis Şmîhal. Demnitarul a subliniat importanţa deosebită pe care o prezintă pentru partea română îmbunătăţirea conectivităţii şi racordarea cât mai strânsă a comunităţilor ce trăiesc de o parte şi de alta a frontierei comune, cu efecte benefice în plan social şi economic, precizează sursa citată.

Demnitarul român a evocat şi recenta adoptare de către Parlamentul României, la 23 noiembrie 2022, a Declaraţiei de condamnare a Holodomorului - crimă deliberată de înfometare comisă împotriva poporului ucrainean şi a umanităţii, în perioada 1932 - 1933.

Ministrul Bogdan Aurescu a subliniat, încă o dată, sprijinul solid al României pentru integrarea euroatlantică a Ucrainei şi a amintit abordarea de principiu a ţării noastre privind consolidarea "politicii uşilor deschise" a NATO.

În plus, Aurescu a reamintit solicitarea repetată a părţii române ca partea ucraineană să recunoască inexistenţa aşa-zisei "limbi moldoveneşti", se mai arată în comunicatul transmis de MAE.

Potrivit aceleiaşi surse, Dmitro Kuleba a mulţumit omologului român pentru găzduirea Ministerialei NATO la Bucureşti, la care a fost invitată şi Ucraina să participe, precum şi pentru solidaritatea şi sprijinul constant acordat de autorităţile române poporului ucrainean, exprimându-şi deschiderea pentru aprofundarea cooperării "în spiritul bunei vecinătăţi şi a apropierii ireversibile a Ucrainei de valorile europene".

Anterior, înainte de invazia Rusiei, cât și după începerea războiului, președintele Kalus Iohannis și Bogdan Aurescu au tot reînnoit această solicitare, fără ca Ucraina să ia vreo măsură sau să dea un răspuns ferm în această privință.

În urmă cu câteva luni, Consiliul Național al Românilor din Ucraina, uniune civică ce întrunește 20 de ONG-uri și instituții de presă din regiunile Cernăuți, Transcarpatia, Odesa și Kiev, solicita din nou autorităților ucrainene să recunoască inexistența „limbii moldovenești” și să anuleze ordinele privind introducerea cotelor de limbă ucraineană în școlile cu predare în „limba moldovenească”.

„Fostul ambasador al Ucrainei în România, Oleksandr Bankov, care vorbește fluent limba română, a spus clar că „pentru noi nu există limba moldovenească. Există doar limba română, pe care o vorbim. Cei din România și Moldova vorbesc o singură limbă. Românii și moldovenii sunt împărțiți politic”.

La 23 aprilie 2021, în cadrul unei întâlniri cu șeful diplomației române, Bogdan Aurescu, Ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, a recunoscut că limba română este identică cu așa-numita „limbă moldovenească” (https://www.mae.ro/node/55508). La acea vreme noi am perceput această declarație ca un prim pas pe calea eliminării nedreptății istorice și politice față de comunitatea națională românească din Ucraina.

La 1 februarie 2022, președintele României, Klaus Iohannis, i-a solicitat președintelui Ucrainei, Volodymyr Zelenski, în cadrul unei convorbiri telefonice, să recunoască oficial că nu există „limba moldovenească”.

Academia Română și cea a R. Moldova, Catedrele (cabinetele) de Filologie Română a Universităților din Cernăuți, Ujgorod și Izmail și-au exprimat în repetate rânduri atitudinea privind „limba moldovenească”, care nu este decât o denumire suplimentară a limbii române. Existența „limbii moldovenești” nu poate fi dovedită științific, ci se explică doar politic, începând cu perioada URSS. În prezent, doar regimul separatist pro-rus din Transnistria, unicul  care mai finanțează programe în „limba moldovenească”, întreține narativul existenței așa-zisei „limbi moldovenești”, preciza, într-un comunicat de presă, Consiliul Național al Românilor din Ucraina.

În 2021, în Ucraina a intra în vigoare o nouă Lege a Educației, adoptată în 2017 și al cărei articol 7 prevede că sistemul de educație din Ucraina se va desfășura doar în limba de stat (ucraineană). Autoritățile române, dar și cele ungare, au criticat legea și au cerut modificarea ei.

Radio Europa Liberă scria recent că legea în cauză a fost criticată de Comisia de la Veneția care a recomandat Ucrainei să modifice prevederile privind limbile minorităților, dar Kievul a insistat că nu ar fi îndreptată împotriva acestora. Dimpotrivă, ea ar oferi noi oportunități pentru toți cetățenii Ucrainei, indiferent de etnia lor. În subsidiar, însă, legea este menită să scadă din importanța limbii ruse. Totuși, în 2018, autoritățile din Ucraina au decis să amâne până în 2023 intrarea în vigoare a clauzei controversate din noua lege a educației, care limitează instruirea în limba maternă a minorităților etnice, inclusiv limba română.