Incendiul de la sediul Arhiepiscopiei Tomisului

este care este: un nefericit accident. Slavă Domnului că potențialul catastrofic real, dat fiind spațiul restrâns al cartierului din peninsula constănțeană, nu a fost atins, că nu au fost pagube și mai mari, inclusiv de vieți omenești. Cum se spune deloc superficial: sănătoși să fim, că reparăm. 

Ceea ce surprinde pe orice om cu scaun la cap este altceva: bucuria nedisimulată a unora că "arde sediul lui Teodosie". Ca și cum unii, antiimunizare, ar delira de bucurie dacă depozitul cu medicamentul incriminat ar lua foc. Sau alte asemenea exemple. Una peste alta, legat și de postarea anterioară - repet, scuze, un pamflet -, constat nu doar eu o îngrijorătoare creștere a nervozității colective. Pricini solide sunt: pandemie, război, scumpiri și câte mai pot veni doar până la final de an, pentru a nu mai prognoza "darurile" lui 2023. 

Așadar, pesimiștii, salvatorii de la apocalipsă, cinicii și profunzii de mucava trăiesc o renaștere spectaculoasă. Pe seama corpului social din ce în ce mai slăbănogit și, la noi în chip specific, scos din minți. La grămadă și cu intensități diferite, dar formând un vacarm general, se prăvălesc tot felul de amânări și lașități, confuzii și proiecte eșuate: de la ideologizare și relativism și de la lipsa unei culturi a dialogului la reprimarea sistematică a onestității intelectuale și/sau sufletești. A urâ și combate ceva sau pe cineva a ajuns combustibil drăcesc la toate palierele, în sisteme și subsisteme, sentimentul de a fi martori lipsiți de entuziasm ai epuizării unui ciclu istoric traducându-se în felurite și contradictorii forme. 

Cotidianul fiind complicat, soluția pare banală: implicare, dar nu până la epuizare; prezență, dar nu somatizare; dubiu, dar nu îndoială etc. Paradoxul este, iarăși, răspunsul cel mai eficient. Or, din acest punct de vedere, ființa eclesială creștină este cu adevărat insuflată de paradoxul divino-umanității, nu dând cu tifla, ci scoțându-ne pe scara de aur a vieții în Duh din mijlocul arenei unde rag înfricoșător leii înregistrați. Motiv suficient să punem de fiecare dată la inimă îndemnul cu valoare de rețetă de a avea

sus inimile!