Toți demnitarii României trebuie condamnați să se trateze în spitalele de stat din țară, cot la cot cu muritorii!

Nici o milă. Nici o milă pentru cei vinovați de dezastrul din sistemul de sănătate. Să se trateze cot la cot cu cei condamnați la moarte prin spitalele de stat, arși de vii, infectați de nosocomiale, nenorociți de malpraxis sau abandonați, din indiferența unui personal medical dezumanizat, angajat pe șpagă. 

Poate atunci le va păsa de pacienți, nu doar de banii pe care îi pot sifona din sistem rețelele lor clientelare. 

Acești lași care conduc România nu sunt interesați de o reformă în sistemul medical fiindcă ei își pot permite să fugă în străinătate sau la clinici private. În cel mai rău caz, dacă ajung în ghearele sistemului de stat, au parte de tratament preferențial. 

Nu l-am uitat pe senatorul PSD Virginel Iordache, care a cerut elicopterul SMURD, care să-l ducă de la Suceava la București fiindcă era nițel deranjat la stomac. 

Nu l-am uitat pe Liviu Dragnea, care s-a operat la coloana vertebrală – o operație banală – la o clinică privată, unde stătea singur în salon. 

Nu l-am uitat pe Călin Popescu Tăriceanu, care s-a dus să se opereze la genunchi în Franța, la o clinică privată. Și exemple ar mai fi. 

Să vină în salon cu 4-5-6 oameni amărâți, să se hrănească cu hrana în valoare de doi dolari pe zi – da, aceasta e norma de hrană în spitalele de stat, iar adesea este interzis pacienților să-și aducă mâncare gătită de acasă – și să fie tratați cu dotările și aparatura din anii 50. 

Eu știu că ceea ce propun acum nu este o soluție pe termen lung. Însă este o soluție pentru ca acești lași care storc sistemul de bani să facă „ceva”, pentru că ei nu știu decât de frică!

Reformele pe care eu le susțin – și care funcționează în numeroase țări europene, nu mă refer la SUA – sunt:

– Pasul unu, spargem monopolul CNAS. Lăsăm asigurații să își aleagă asiguratorul. Modelul funcționează impecabil în Elveția, Germania și Olanda. Funcționează nu fiindcă sunt țări mai bogate, ci fiindcă asiguratorii privați, pe o piață concurențială, gestionează atent fie care ban primit de la asigurați. 

– Pasul doi: încurajăm spitalele private! Vă este teamă de faptul că vor face profit, fiindcă așa v-au învățat comuniștii? Această temere este o prostie, dar, dacă nu vă iese din cap, OK, putem găsi soluții ca-n Germania, unde multe spitale aparțin unor entități non-profit, cum ar fi, de exemplu, culte religioase. 

Toate datele arată că românii fug în masă spre clinic private! Sunt mult peste două milioane de români care se duc anual la clinici private, unde plătesc sume mari, deși au „asigurare obligatorie” la CNAS. Preferă să piardă sumele colectate de CNAS – care decontează foarte rar și foarte puțin din tratamentele clinicilor private – dar să nu-și piardă viața. Acesta este un jaf la drumul mare! 

Dragi prieteni, în loc de concluzie: să ne închipuim că alde Iohannis, Arafat sau Rafila sunt internați, măcar 48 de ore, într-un spital de stat. De preferință, într-un spital dintr-un oraș mic de provincie, construit acum 50-100 de ani, cu medici deprofesionalizați și apatici, într-o clădire care se prăbușește peste pacienți și colcăie de bacterii rezistente la antibiotice. Banii sau frica îi pun în mișcare pe acești lași. Bani le-am dat destul, acum e vremea să le intre frica în oase!