"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Europa a lansat o adevărată ofensivă diplomatică de expulzare a diplomaților ruși ca urmare a invaziei rusești din Ucraina în curs de desfășurare. E un lucru absolut necesar în contextul în care Europa trebuie să se protejeze de orice tip de amenințare, ceea ce presupune, în mod prioritar, expulzarea imediată a diplomaților ruși a căror activitate contravine prevederilor Convenției de la Viena din 1961 privind relațiile diplomatice.
Concret, majoritatea statelor europene au aplicat aceste măsuri de expulzare (a se citi curățare) a propriilor state de indivizi cultivați de spionajul rus și trimiși în misiuni total opuse activității pentru care ei au fost acreditați în statul-gazdă.
Așadar, România a decis expulzarea a 10 diplomați ruși și au fost declarate personae non-gratae, statut care atrage părăsirea imediată a teritoriului național. Potrivit surselor Podul.ro, unul dintre cei declarați persona non-grata în România este "diplomatul" FSB-ist Nikolai Belera (foto 1).
Belera este etnic turkmen, născut în Așgabat, capitala Turkmenistanului, dar naturalizat cetățean rus, mama sa fiind profesoară de limba rusă.
Turkmenistan este una dintre cele mai sărace foste republici sovietice, iar statul este o dictatură totală și brutală, condusă după 1991 de Saparmurat Niazov și ulterior de Gurbangulî Berdimuhamedov.
Nikolai Belera are rangul diplomatic de secretar II în cadrul corpului diplomatic, este absolvent al Institutul de Stat pentru Relații Internaționale din Moscova și vorbește limba română foarte bine pe care a studiat-o la Institut. A fost capacitat pe lângă Consulatul rus din Constanța.
Mai mult, acesta a prestat și pentru televiziunea de stat Russia Today, interzisă în Uniunea Europeană pentru propaganda virulentă a Kremlinului. De altfel, Belera a fost surprins în Rusia la manifestația din data de 9 mai 2015 în fruntea căreia se afla chiar dictatorul de la Kremlin, Vladimir Putin.
De asemenea, cred că trebuie să amintim și că, până să intre în Corpul Diplomatic rus, Belera a fost membru al LDPR, un partid-satelit al Kremlinului creat încă din timpul URSS de cel mai abject, purulent și mizerabil politician rus, fascistul Vladimir Jirinovski, trecut în lumea celor nedrepți chiar ieri.
În ceea ce privește șederea diplomatului rus Belera la Constanța, util ar fi să facem niște precizări: de foarte mult timp Rusia privește cu multă atenție spre regiunea Mării Negre care e teritoriu NATO. Proximitatea față de Crimeea anexată de ruși, de Ucraina, dar și de granițele recunoscute internațional ale Rusiei sunt motive suficiente să ne punem problema unor acțiuni de spionaj din partea Rusiei pe această zonă. Să precizăm și că lângă Constanța există baze militare NATO, ceea ce sporește semnificativ interesul rușilor să spioneze și să obțină informații sau detalii asupra capacităților militare prezente în zona Constanța.
Un alt element notabil sunt acțiunile de lobby desfășurate de ei asupra comunității tătare, despre care vom detalia în cele ce urmează. Tătarii crimeeni nu susțin anexarea peninsulei Crimeea și liderul acestora se află exilat în Ucraina, fiind obligat de ruși să părăsească peninsula în 2014 în momentul anexării. Cea mai importantă comunitate de tătari din regiune se află în Dobrogea, Kremlinul având motive evidente de a-i diviza prin anumite metode pentru a le determina poziții favorabile intereselor Federației Ruse asupra peninsulei Crimeea.
Jurnalistul Eugen Cișmașu (Podul.ro) puncta într-un articol scris în 2020 pentru publicația România Liberă că din mai, 2016, dată la care pe postul de atașat al Consulatului General al Federației Ruse la Constanța a fost instalat tânărul oficial Nikolai Vladimirovich Belera, în viața etniei tătare din Dobrogea s-a semnalat o intensificare a lobbyului rusesc, fapt care a dus la acutizarea disensiunilor dintre reprezentanții diverselor asociații și organizații ale comunității.
Nikolai Belera are origini turce pe linie maternă, iar faptul că vorbește mai multe limbi străine, printre care și turca, i-a permis Rusiei să-l trimită pe diplomat cu "agendă oficială" în mijlocul Dobrogei, implicarea sa în desfășurarea diverselor evenimente din viața comunității tătare, dând concretețe zvonurilor potrivit cărora sarcina principală a lui Belera era aceea de a susține și impune, la indicațiile Kremlinului, persoana care să acceadă în funcția de deputat pe locul destinat minorității tătare în Parlamentul României. Nikolai Belera a reușit să dezvolte o legătură apropiată cu Naim Belgin, liderul din Medgidia al Uniunii Democrate Tătare. Această legătură nu a fost deloc întâmplătoare, având în vedere faptul că organizația condusă de Belgin a încercat, încă din anul înființării, 2008, să trimită un parlamentar în Legislativul României, candidatura lui Belgin pentru funcția de deputat fiind, însă, respinsă de Biroul Electoral Central. Relațiile cordiale dintre cei doi sunt demonstrate de faptul că Belera a fost unul dintre participanții tradiționali ai evenimentelor organizate de comunitatea turco tătară la Medgidia.
Încercările Rusiei de a manipula în fel și chip agenda minorității turco – tătare din România au fost acuzate în mod vehement de mai mulți reprezentanți ai comunității și de liderii unor asociații socio – culturale ale etniei, a mai atras atenția jurnalistul Eugen Cișmașu.
Merită amintit în acest sens că la sfârșitul lunii februarie 2020, aflat în centrul unui eveniment intens mediatizat și desfășurat la Universitatea "Andrei Şaguna" din Constanţa, ambasadorul Rusiei în România, Valeri Kuzmin, a fost huiduit atât în afara universității, cât și în sala în care și-a susținut discursul, în cadrul căruia a sugerat, printre altele, că România ar trebui să își ceară scuze pentru "crimele" comise de Ion Antonescu împotriva sovieticilor. Lipsit de orice respect diplomatic față de tătarii prezenți la evenimentul în a cărui organizare s-a implicat și Consulatul Rus de la Constanța, Kuzmin a susținut că anexarea Crimeei a fost "legală" și că în Piața Maidan din centrul Kievului au acționat "teroriști", iar Rusia a stabilit ordinea acolo. În același timp, Kuzmin a refuzat să discute despre crimele comise de Rusia în perioada 1939-1989, crime care au fost comise cu brutalitate atât în România, cât și în alte țări aflate sub bocancii sovieticilor.
Ali Tair, președintele Uniunii Minorităților Turco-Tătare Musulmane (UMTTM), l-a criticat dur, în februarie 2020, pe diplomatul rus, strigându-i: "Sunteți criminali! Ați ocupat abuziv Crimeea și frații noștri suferă! Șase ani de ocupație rusească, ajunge!", în fața universității mai mulți membri ai UMTTM protestând față de prezența ambasadorul Rusiei la Constanța, împotriva ocupației rusești a Crimeei și a tratamentului aplicat de forțele de ocupație tătarilor din peninsulă.
Același președinte al Uniunii Minorităților Turco-Tătare Musulmane, Ali Tair, a acuzat vehement, la două luni de la scandaloasa prestație a ambasadorului Kuzmin, continuarea ingerințelor rusești în viața comunității tătare din Dobrogea, punând sub semnul întrebării participarea unor nume precum Naim Belgin și Reșit Fildis, lideri ai UDT și UCT, la evenimentele organizate de diplomația rusă.
"Nu vreau să ajungem ca înainte de 1989, să ne dicteze Moscova sau Securitatea ce trebuie să facem sau cum ar trebui să gândim. Liderii noștri trebuie să fie preocupați acum de o unire care să ne facă mai puternici. Pericolul cel mai mare pentru noi vine din partea acestui ambasador rus (n.r – Kuzmin), un produs al diplomației ruse din anii ’70 care a făcut ce a vrut el în Libia sau Republica Moldova, destabilizând aceste state. Uită acest slugarnic diplomat că România nu mai face parte din blocul comunist ci se află în NATO și în Uniunea Europeană. Îi solicit așa zisului ambasador să înceteze aplicarea metodelor bolșevice și a influenței ruse în comunitatea musulmană din Dobrogea. Nu înțeleg ce se întâmplă cu frații mei Naim Belgin și Reșit Fildis, lideri ai UDT și UCT. Posibil lor le e teamă de ruși. Dar, oare, să fie vorba doar de teamă? Am văzut pe siteurile Ambasadei Rusiei și Ambasadei Kazahstanului că ambii mei frați participă la recepțiile celor două ambasade. Agresivitatea rusă cumpără influență peste tot și manipulează conform intereselor din Moscova!", a declarat Ali Tair, indicând apoi care ar fi, în opinia sa, soluția pentru ca minoritatea tătară să evite urzelile de provenință rusă: "Liderii Uniunii Democrate a Tătarilor Turco – Musulmani din România, oameni care înțeleg exact jocul rus murdar din Dobrogea, au reacționat, au luat atitudine, sunt musulmani cu suflet mare. Gelil Eserghep este un naționalist, un om care poate uni comunitatea musulmană. În anul 2020 nu putem lăsa Rusia să își facă de cap cu musulmanii din Dobrogea. Eu sunt patriot, pentru unitatea noastră, a românilor de orice naționalitate, voi lupta chiar și cu arma în mână dacă va fi nevoie și cred că cel mai benefic pentru noi în acest moment ar fi ca Gelil Eserghep și Uniunea Democrată a Tătarilor Turco – Musulmani să aibă un deputat în Parlamentul României".
Gelil Eserghep, liderul UDTTMR, a acuzat că apropiatul diplomatului rus Nikolai Belera, ne referim la Naim Belgin, era pionul unei scheme ce a excedat interesul comunității tătare, respectiv interesul național.
"Din cauza neînțelegerilor survenite mai întâi între noi, în 2016, am ajuns în situația de a nu avea deputați, fapt care a atras o seamă de neajunsuri pe fondul cărora au apărut o serie de mici ONG-uri și mișcări cu rol de a pulveriza comunitatea. Miza pentru pionii unei asemenea stări de fapt, pentru cei care vizează doar avantajele imediate, ar putea fi postul de deputat al minorității noastre și fondurile aferente dar, de fapt, în spatele unor asemenea manifestări sunt interese care exced interesul comunității noastre și chiar interesul național", a declarat Gelil Eserghep, lider al Uniunii Democrate a Tătarilor Turco – Musulmani din România, neezitând apoi a puncta zona tulbure în care se fac simțite și în prezent ingerințele grupurilor de interese la care făcea referire: "Naim Belgin este un exponent nefericit al unor membri ai comunității noastre, dar și al altora, care nu fac parte din această comunitate. Participă la evenimente organizate din direcțiile din care este sprijinit și are niște atitudini fundamentaliste și antioccidentale care pe noi nu ne caracterizează. De exemplu, el a făcut un act care pentru noi este un adevărat sacrilegiu. După anexarea Crimeei, niciunul dintre membrii noștri nu a acceptat vreo invitație de a merge în peninsulă. Nu poți să te duci acolo să legitimezi ceea ce este un rapt, o încălcare a recomandărilor și poziției oficiale a României. România, ca stat UE și NATO, nu recunoaște această anexare, iar eu, ca cetățean român, nu pot să merg să fac pe deșteptul acolo. Dânsul a participat însă, la tot felul de evenimente din acestea mascate, cultural – sportive, pentru că așa începe totul".
Naim Belgim, liderul Uniunii Democrate a Tătarilor, a negat acuzațiile privind atitudinea pro-estică și participarea la evenimentele organizate sau finanțate de diplomația rusă: "Am fost în toate țările care au legătură cu etnia noastră, Uzbekistan, Kazahstan, Tatarstan, dar nu am participat la niciun eveniment nici finanțat și nici organizat de Rusia. Acuma, că statul zice că sunt sateliții Rusiei… deși țările au independență, au președinte… Fiecare are părerea lui. Nu există o asociere între noi și interesele Rusiei!".
Fără a nega întâlnirile cu atașatul Consulatului Rus la Constanța, Naim Belgin a exclus, de asemenea, orice legătură personală sau de influență cu acesta, punând relația sa cu Nikolai Belera în sfera colaborării strict instituționale: "Domnul Belera este un diplomat care nu are legătură cu așa ceva. El a răspuns la toate evenimentele noastre, a venit, am avut nevoie de vize, am făcut protest în fața Consulatului și a Ambasadei și apoi am cerut vize pentru Tatarstan, care este în Rusia. Noi am fost la frații noștri tătari, nu am avut treabă cu nimeni din Rusia. Preocuparea noastră este doar în zona culturală, a tradițiilor, nu am primit niciodată vreo finanțare nici de la arabi, nici din partea Turciei sau a Rusiei".
În toată disputa între reprezentanții minorității turco – tătare din Dobrogea, Iusuf Murat, muftiul comunității musulmane din România, lider religios incontestabil al turcilor și tătarilor din Dobrogea, rămâne un observator obiectiv al dinamicii evenimentelor ce influențează viața comunității. Liderul Muftiatului Cultului Musulman a confirmat la acea vreme "influențele din exterior", semnalate și de alți reprezentanți ai comunității ca venind dinspre Kremlin. Iusuf Murat lansase de asemenea un apel la unitate și la respectarea legitimității UDTTMR-ului condus de Gelil Eserghep.
"Comunitatea musulmană trebuie să își păstreze și să își promoveze valorile tradiționale ale existenței sale vechi de mai bine de nouă secole pe aceste meleaguri. Din nefericire, unele asociații și unii membri ai societății suferă influențe din exteriorul țării. Toate aceste influențe externe nu fac decât să ne dezbine și să ne îndepărteze de valorile cultural religioase pe care noi le-am moștenit de la strămoșii noștri. Apelul meu către membrii comunității vizează unitatea. Îi rog pe toți, indiferent de cine sunt, indiferent de numele pe care le poartă, să se adune sub umbrela Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România, formațiunea fondată imediat după Revoluție care a reprezentat dintotdeauna interesele tătarilor din țara noastră. Trebuie să fim uniți și să lăsăm deoparte toate influențele care se manifestă din exterior", a declarat Iusuf Murat, delimitându-se apoi, în mod explicit și vehement, de persoana și de acțiunile lui Naim Belgin: "Nu îmi doresc să comentez spusele domnului Naim Belgin. Noi știm cine a fost Naim Belgin în comunitate. Întrebați-i pe colegii mei, preoți, ce le făcea Naim Belgin atunci când erau la liceu. Nu aș vrea să mai intru în detalii, nu îmi doresc să mă cobor la acest nivel. Apelul meu este la unitate, la legitimitatea pe care o are, încă din anii ’90, Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani. Noi trebuie să găsim acum o cale să ne unim, să avem un parlamentar care să reprezinte interesele tuturor tătarilor din România. Să lăsăm la o parte atât interesele noastre personale, cât și influențele care vin din exterior, influențe străine din cauza cărora suntem azi în această situație".
În urma informațiilor publicate de jurnalistul Eugen Cișmașu în 2020, Nikolai Belera a fost tras pe linie moartă o perioadă, pentru ca ulterior să activeze direct în cadrul Ambasadei Rusiei din București.
