"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Legea privind instituirea zilei de 15 februarie ca Ziua națională a lecturii, inițiată de Sebastian Burduja, deputat PNL de București, a fost promulgată de președintele României, Klaus Iohannis. Legea a fost adoptată de Camera Deputaților (for decizional) la finalul anului trecut și setează cadrul pentru încurajarea lecturii prin organizarea de evenimente specifice în instituții publice și de învățământ, în data de 15 februarie a fiecărui an, precum și pe tot parcursul săptămânii respective.
Astfel, autoritățile publice locale și centrale vor putea organiza și finanța, împreună cu biblioteci, muzee, instituții de învățământ sau ONG-uri derularea de campanii sau proiecte de încurajare a lecturii. Conform legii 21/2022, în săptămâna care include Ziua Națională a Lecturii, se vor organiza activități de promovare și încurajare a lecturii: cluburi de lectură, ateliere de scriere creativă, ateliere de ilustrare de carte, discuții libere și dezbateri despre literatură și cărți sau alte programe similare. Televiziunea, radioul și agenția de presă publice vor produce și difuza emisiuni de promovare și încurajare a lecturii. Totodată, pe 15 februarie, în timpul orelor de curs, personalul didactic și elevii vor desfășura activități de promovare și încurajare a lecturii.
Potrivit inițiatorului, necesitatea acestei legi a pornit de la o realitate dură: suntem codașii Europei în materie de lectură. Un român citește o carte pe an, în medie. În comparație, un neamț citește 16 cărți pe an, în medie. Acestea sunt date Eurostat. La nivel global, măsurătorile se fac în ore de lectură pe săptămână (NOP Culture Score Index). Campioana este India, cu peste 10,42 ore, urmată de Thailanda cu 9,24 și China cu 8 ore pe săptămână, în medie, pe cap de locuitor. Din Europa, cehii sunt primii, cu 7,24 ore pe săptămână. În România, media este sub cinci minute pe zi (aproximativ o jumătate de oră pe săptămână).
Conform unui sondaj de opinie realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie în 2018, doar 16% dintre români susțin că citesc cărți lunar, în timp ce 35% declară că nu au citit niciodată o carte. România se află pe penultima poziție dintre cele 28 de state membre UE la indicatorul "citire". România se clasează printre ultimele țări la testele PISA. Rezultatele testelor din 2018 indică o rată a analfabetismului funcțional care ajunge la 41% la evaluarea de citire. Acest procent reprezintă elevii care nu pot identifica ideea principală dintr-un text de lungime medie, nu pot găsi informații pe baza unor criterii explicite și nu pot reflecta asupra scopului unui text.
"Toate aceste date arată cât de mult avem de recuperat la acest capitol. În plus, legătura între citit și dezvoltarea socio-economică a unei țări a fost dovedită de multe studii. Un studiu al Băncii Mondiale arată că ratele mari de alfabetizare sunt asociate cu populații mai sănătoase, mai puține infracțiuni, o creștere economică mai rapidă. Și ONU consideră educația drept cheia pentru a stopa sărăcia, a proteja planeta și a asigura pacea și prosperitatea. Pare greu de crezut, dar costul analfabetismului în Statele Unite era estimat (în 2018) la peste 300 de miliarde de dolari, potrivit unui raport scris de World Literacy Foundation. Același raport indică un cost pentru economia globală de 1,2 mii de miliarde de dolari. Iar pandemia a accentuat sărăcia și a mărit decalajele între state și regiuni, reducând accesul copiilor din medii sărace la educație. Deci aceste cifre arată mult mai rău în prezent.
Din estimările mele, avem nevoie de cel puțin 10 ani ca să recuperăm decalajele. 10 ani cu un efort comun și constant al autorităților locale și centrale, mediului academic, societății civile și al fiecărui factor de influență, pentru conștientizarea importanței și încurajarea lecturii", a explicat Sebastian Burduja, inițiatorul legii pentru Ziua națională a lecturii.
România sărbătorește Ziua Internațională a Cărții din 1995 - un eveniment anual, organizat prin intermediul UNESCO, în special pentru a promova publicarea de cărţi, cititul, dar şi drepturile de autor. Fiind vorba de o inițiativă globală, proiectele de încurajare a lecturii au rămas în special la nivelul mediului privat, fără să existe un cadru național pentru derularea acestora în școli sau instituții publice. În plus, majoritatea țărilor care sărbătoresc ziua internațională au și echivalentul național.
"Pentru toate aceste motive, legea nu este un prilej de festivism, așa cum unii ar fi tentați să spună, ci un cadru pentru implicarea tuturor celor cărora le pasă de carte în activități de încurajare a lecturii, mai ales în rândul elevilor și tinerilor. Mă voi implica personal pentru a încuraja toți factorii de decizie, alături de societatea civilă și de mediul privat, să sărbătorească așa cum se cuvine, încă din acest an, Ziua Națională a Lecturii, stabilind prin proiectele alese adevărate tradiții, așa cum se întâmplă deja de foarte mulți ani în alte țări.
Data aleasă nu este deloc întâmplătoare: pe 15 februarie s-au născut, la 11 ani distanță (1840 și respectiv 1851), doi dintre cei mai mari cărturari ai noștri, ctitori ai școlii și culturii românești: Titu Maiorescu și Spiru Haret. De Ziua Națională a Lecturii ne vom aminti astfel și vom cinsti în fiecare an aceste personalități de prim rang ale României.
Le mulțumesc colegilor care au semnat și votat propunerea mea legislativă și mă bucur că România s-a alăturat astfel țărilor care celebrează lectura printr-o zi națională proprie. Împreună cu legea prin care TVA-ul la cărțile electronice a fost redus la 5%, de asemenea promulgată recent de președintele Iohannis, această inițiativă își propune să ducă mai departe Pactul pentru Carte, propus în 2018 de colegul meu liberal, Ovidiu Raețchi. E timpul ca România să își regăsească dragostea pentru carte și, în lunile care vor urma, vom anunța mai multe proiecte legislative ambițioase pentru încurajarea lecturii”, a mai spus Sebastian Burduja.
Toate argumentele pentru nevoia instituirii unei zile naționale a lecturii, precum și modelele din alte state pentru încurajarea sunt incluse în expunerea de motive a proiectului legislativ, pe care o puteți citi AICI.
