Specialiștii în fiscalitate arată cum „taxa de solidaritate” impusă marilor companii va fi suportată, în final, tot de simplul CETĂȚEAN. Firmele cu cifră de afaceri de peste 100 de milioane euro sunt cele din energie, retailerii, de telefonie, companii care o vor transfera cumpărătorilor / Apel către guvernanți: „Puneți mâna (și mai ales creierul) la muncă și nu mai ieșiti în decembrie la jecmănit!”

UDMR a avansat ideea unei așa numite „taxe de solidaritate” de 1% pe care ar trebui s-o achite, anual, companiile cu cifră de afaceri de peste 100 de milioane de euro. Propunerea este dezbătută zilele astea de monstruoasa coaliție, PSD fiind de acord cu introducerea ei, în timp ce liberalii se opun. 

Camera de Comerț Americană în Romania (AmCham) a cerut public deja coaliției de guvernare să renunțe la intenția de a introduce o taxă de solidaritate, precizând că o astfel de măsură descurajează investițiile și extinderea companiilor în România.   

Economedia arată, într-un articol în care publică și un top al firmelor cu cifră de afaceri de peste 100 mil euro, că ar fi vorba de aproximativ 317 companii, care au raportat afaceri de minim 100 de milioane de euro în România în anul 2020 (la cursul BNR din data de 31 decembrie 2020, respectiv 4,8694 lei/euro). Aceste companii au realizat, cumulat, o cifră de afaceri de 565,075 miliarde lei în anul 2020. Așadar, o taxă de 1% pe cifra de afaceri a fiecărei dintre aceste firme ar aduce la bugetul de stat un total cumulat de 5,6 miliarde lei. 

Datele analizate de Economedia indică faptul că mari companii românești, adevărate „motoare ale economiei”, dar și companii străine și companii de stat vor fi afectate de taxa de solidaritate propusă de coaliția de guvernare, dacă aceasta va fi implementată. Detalii AICI 

Dacă nu sunt exceptate, și mari companii de stat ar trebui de asemenea să „mute bani” din buzunarul propriu în cel al statului, care adesea este acționar majoritar. CFR Călători, aflat în dificultate, ar plăti 18 milioane de lei. 

Un articol critic pe această temă a fost deja publicat pe siteul clubferoviar.ro.  

„Dacă va fi aplicată, măsura va lovi nu numai în multinaționale, ci și în companii de stat care se confruntă deja cu probleme serioase, printre care se află și CFR SA, CFR Călători, CFR Marfă sau Metrorex. În condițiile în care autoritățile statului, de orice culoare politică ar fi ele, nu sunt în stare să crească ponderea veniturilor în PIB, prin majorarea gradului de colectare a taxelor și impozitelor, în special a TVA, acum s-au gândit să ia cea mai la îndemână măsură, ce poate fi rezumată prin „luăm mai mult tot de la cei care plătesc”, arată clubferoviar.ro

Economistul Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, afirmă că, dacă se introduce o taxă de solidaritate, acționarii vor decide să facă două sau mai multe firme. „În primul an, luate prin surprindere de o astfel de măsură, firmele cu CA mai mare de 100 milioane euro vor plăti ceva. După aceea, veniturile din taxa de solidaritate vor fi egale cu virtual zero”, afirmă el, într-o postare pe Facebook. 

De asemenea, avocatul de business Gabriel Biriș, unul dintre partenerii fondatori ai Biriş Goran, recunoscut la scară largă ca fiind unul dintre cei mai buni specialiști în fiscalitate din România, întreabă retoric, pe pagina sa de Facebook, dacă decidenții au idee cine va plăti, în final, respectiva taxă.  

„Cifră de afaceri de peste 100 mln euro in România au firmele din energie, retaileri, telecom -companii care nu au nicio problemă să o transfere cumpărătorilor. Deci, "boborul" o va plăti. 

Mai au cifra asta de afaceri și vreo câțiva mari exportatori, precum Dacia, Ford și încă vreo câțiva, mulți din automotive, industrie care suferă masiv în ulitma perioadă și de care depind în mare măsură câteva sute de mii de locuri de muncă și mare parte din exporturi. 

Aceștia posibil să strângă din dinți și să o plătească 1-2 ani, până trece nebunia, dacă trece. În timpul ăsta, zero investiții noi... 

Cam la fel a fost și cu mizeria aia numită "taxa pe stâlp". A fost atât de imbecilă că a rezistat doar vreo 3 ani. 

Cât va strânge dnul Câciu la buget? Hai să zicem că vreo 100 de milioane, dar doar în 2022, că după aia dracu știe ce va fi. 

Apropo: exact asta e suma ce s-ar strânge în plus la buget săptămânal dacă am colecta TVA la nivelul Bulgariei... Aloo! Se aude: SĂPTĂMÂNAL!  

Puneți mâna (și mai ales creierul!) la muncă și nu mai ieșiti în decembrie la jecmanit investitorii de care, nu uitați!, depinde întreg bugetul!”, arată avocatul Biriș. 

Jurnalistul Mircea Marian opinează și el că “taxa se solidaritate” este, de fapt, „solidaritatea bandei pesediste cu evazioniștii, mai ales cei conectați politic”. 

„Sunt jupuiți bunii platnici, companiile mari care își plăteau impozitele, fiindcă statul român, respectiv anaf, nu se atinge de rețelele de evaziune bine cunoscute, dar care au spate.  

PSD știe că nu poate crește gradul de colectare a veniturilor, asta e o poveste: și-ar ataca sponsorii. Are însă nevoie de bani, nevoie disperată. Așa că reia narativul cu “multinaționalele” și ia banii de pe cei care au plătit și vor mai plăti.  

A plecat Dragnea, dar PSD continuă proiectul de teleormanizare a României: ucide puținele locuri decent plătite în mediul privat, alungă investitorii străini și generează cât mai multă dependență de stat”, scrie Mircea Marian pe Facebook.  

Radu Burnete, director executiv în cadrul Conferedeației Patronale Concordia arată într-o analiză pentru economedia.ro că ultimul raport al Comisiei Europene indica faptul că România nu reușește să colecteze peste 7 miliarde de euro din TVA.  

„Ideea unei taxe de așa zisă ”solidaritate” este nejustificată când ultimul raport al Comisiei Europene arată că România nu colectează peste 7 miliarde de euro din TVA. Să ne înțelegem, bani pe care unii îi fură și statul român nu le face nimic. Alte miliarde de euro sunt pierdute prin alte forme de  evaziune fiscală sau prin plata muncii la negru pe lângă, dar și în zone gri ale economiei prin care muncii, de exemplu, îi este aplicat un tratament fiscal incorect. Toate acestea costă statul român undeva spre 10 miliarde de euro în venituri necolectate. Noi cerem reforma asta de ani și ani de zile. Cerem digitalizarea ANAF și modernizarea Inspecției Muncii. Cerem ca toată lumea să plătească corect taxele și impozitele pe care le datorează. Progresul pe aceste fronturi a fost mai degrabă inexistent. 

Ne întrebăm atunci cu cine trebuie să fim solidari? Cu cei care fac evaziune fiscală și plătesc la negru? Dacă statul ar îmbunătăți acest proces de colectare și ar reduce evaziunea și plata la negru doar cu 10% în 2022, ar colecta o sumă similară cu cea din taxa de solidaritate fără a crește povara celor care sunt deja buni platnici”, scrie Radu Burnete. Mai multe detalii AICI.