Pionii lui Putin în dosarul persecutării lui Alexei Navalnîi, sub sancțiunea Congresului Statelor Unite

Comitetul Congresului SUA a aprobat un proiect de lege care recomandă Casei Albe să impună sancțiuni împotriva a 35 de oficiali ruși, oligarhi, funcționari de securitate și alții implicați în urmărirea penală a politicianului Alexei Navalny, decizia fiind anunțată de către un membru al Comisiei de la Helsinki și de congresmanul Paul Massaro.

Lista sancțiunilor îi include pe oligarhii Roman Abramovich, Alisher Usmanov și Oleg Deripaska, președintele Gazprom Alexei Miller, șeful Rosneft Igor Sechin, managerul Channel One Konstantin Ernst, redactorul-șef al publicației Russia Today, Margarita Simonyan, jurnalistul Rusia-1 Vladimir Soloviev, șeful Comitetului de anchetă. Alexander Bastrykin, directorul FSB Alexander Bortnikov, directorul Rosgvardia, Viktor Zolotov , precum și pe șeful departamentului de poliție din Khimki și judecătorul care au luat decizia de a-l aresta pe Navalnîi.

Proiectul de lege privind sancțiunile a fost introdus în Congres de către democratul Tom Malinowski și republicanul John Curtis în temeiul Legii Magnitsky, ca amendament la bugetul de apărare al SUA. În mod similar, anterior congresmenii au impus sancțiuni și companiilor asociate cu construcția gazoductului Nord Stream-2.

În următoarea etqpă, proiectul de lege va fi analizat de către administrația președintelui Joe Biden în termen de șase luni, impunerea de sancțiuni rămânând la latitudinea Casei Albe.

Noile sancțiuni completează șirul restricțiilor internaționale

În ianuarie, la scurt timp după arestarea lui Navalnîi, susținătorii săi au publicat o listă cu 35 de nume de persoane care, în opinia lor, ar trebui să cadă sub sancțiunile SUA în legătură cu persecuția politicianului.

La 17 februarie, CEDO a cerut eliberarea imediată a politicianului în conformitate cu regula 39 din Regulamentul Curții, luând în considerare riscul pentru viața lui Navalnîi și circumstanțele încarcerării sale. Autoritățile ruse au numit această cerință „în mod deliberat inaplicabilă”, iar Curtea Orășenească din Moscova a declarat că CEDO „nu este o instanță superioară pentru sistemul judiciar” al Rusiei și se presupune că nu are dreptul de a oferi instanțelor „instrucțiuni categorice și de a interveni în activitățile instanțelor naționale". Rusia a anunțat, de asemenea, că semnalele internaționale cu privire la pericolele pentru sănătatea lui Navalnîi ”sunt speculații neîntemeiate ale condamnatului însuși și ale avocaților săi”.

În urmă cu o lună, Statele Unite au impus sancțiuni împotriva a nouă persoane și a două organizații din Rusia, care, în opinia lor, au fost implicate în otrăvirea politicianului Alexei Navalnîi. Institutul de criminalistică FSB și Institutul de medicină experimentală au fost incluse pe lista în cauză care îi mai conține, de asemenea, pe presupușii ofițeri ai FSB Vladimir Bogdanov, Stanislav Makshakov, Konstantin Kudryavtsev, Aleksey Aleksandrov, Ivan Osipov, Vladimir Panyaev, Aleksey Sedov, Kirill Vasiliev și, după cum se afirmă într-o declarație a Ministerului Finanțelor, pe specialistul în arme chimice Artur Zhirov.

Anterior, Regatul Unit a impus sancțiuni împotriva unora dintre presupușii ofițeri FSB implicați în otrăvirea lui Navalnîi mai sus enumerați.

La mijlocul lunii septembrie, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei și-a exprimat „profund regretul” pentru întârzierea în răspunsul la solicitările sale din partea autorităților ruse privind detenția lui Navalnîi și a invitat Rusia să ofere o analiză a posibilităților de implementare a Decizia Curții referitoare la Navalnîi până la data de 18 octombrie.