Căpușele bugetofage din ANEIR, plângere penală împotriva lui Claudiu Năsui. Acuzațiile ce i se aduc ministrului Economiei

Asociaţia Naţională a Exportatorilor şi Importatorilor din România a înaintat Parchetului General o plângere penală împotriva ministrului Economiei, Claudiu Năsui, pe care îl acuză de abuz în serviciu şi atentat la interesele economiei naţionale.

"După 8 luni de insistente demersuri la toate autorităţile publice pentru intrarea în legalitate a conducerii MEAT (Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, n.r.), care a blocat - fără un temei legal - PPE 2021 (Programul de Promovare a Exporturilor), după eşuarea proiectului de OUG neprofesionist iniţiat de MEAT privind liberalizarea promovării exporturilor şi după ce la actuala rectificare bugetară MEAT nu a prevăzut nicio sumă pentru organizarea Pavilioanelor naţionale ale României la târgurile internaţionale, ieri (miercuri, 18 august 2021, n.r.) am înaintat la Parchetul General - în numele organizaţiilor patronale şi profesionale din Consiliul de Export al României - Plângerea penală împotriva ministrului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Năsui Claudiu", a transmis ANEIR.

În documentul semnat de către Mihai Ionescu (foto 1), preşedintele executiv al ANEIR şi co-preşedinte al Consiliului de Export al României, ministrul Economiei este acuzat de abuz în serviciu, "prin blocarea, odată cu instalarea sa în funcţie, a Programului de promovare a exporturilor, încălcând prevederile OUG nr. 120/2002, şi prin refuzul de a bugeta PPE 2021, încălcând prevederile Legii 30/1999 şi ale actualului Program de guvernare 2020-2024 aprobat de Parlament".

De asemenea, ANEIR l-a acuzat pe Năsui de atentat la interesele economiei naţionale şi ale exportatorilor, prin interzicerea, fără niciun temei legal, a organizării Pavilioanelor naţionale ale României la târgurile internaţionale, unde exportatorii îşi prezintă ofertele de bunuri şi servicii (pentru încheierea de noi contracte de export) "ceea ce a condus la creşterea deficitului balanţelor comerciale şi de plăţi ale României şi pierderi semnificative pentru firme, încălcând prevederile HG nr. 296/2007".

"Formarea unui grup infracţional organizat, alcătuit din ministrul Economiei şi secretarii de stat din subordinea sa, care au sabotat activitatea CEXP prin neparticipare - cu toate că au fost convocaţi oficial - la niciuna din reuniunile CEXP de la data numirii lor până în prezent, încălcând prevederile HG nr. 486/2004. Tentativă de sabotare a bugetului de stat şi a ajutorului de minimis, prin iniţierea în urmă cu două luni a unui proiect de OUG, care - inclusiv la sesizarea noastră - nu a primit acordul instituţiilor avizatoare", au mai susținut reprezentanţii ANEIR.

Potrivit sursei citate, documentele care atestă aceste acuzaţii se găsesc la Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, unde funcţionează Secretariatul CEXP. (sursa: Agerpres)

Însă, pentru neofiți, reiterăm o serie de detalii prezentate de ministrul Economiei, Claudiu Năsui, în legătură cu ANEIR și Consiliul de Export al României. Năsui a devoalat pe 22 aprilie, într-o conferință de presă, o schemă care datează de pe vremea Guvernului Năstase prin care o rețea de pseudofirme se îndopa cu bani publici sub pretextul participării la târguri internaționale pentru a promova exporturile. Un așa-zis Consiliu de Export atribuia contracte babane firmelor apropiate de membrii acestei structuri de conducere. 

"Aproape jumătate, 48%, din beneficiarii acestui sistem nici nu se găsesc pe lista de exportatori ai României, iar multe firme care sunt beneficiare ale acestui program au cifră de afaceri ZERO. Strict financiar am luat la analizat perioada 2015-2019. În această perioadă cheltuielile pentru acest program s-au triplat, de la 25 de milioane de lei, la 71 de milioane de lei, cu toate că numărul de beneficiari a rămas cam același", a semnalat ministrul Economiei. 

De pildă, Claudiu Năsui a atras atenția că una dintre firmele beneficiare ale schemei în cauză a fost Visa SA, deținută de consilierul ministrului Economiei de pe vremea guvernării Năstase. Ministru la acea vreme era Dan Ioan Popescu. 

"Vreau să vă dau exemplul unei firme, care e cea mai mare beneficiară din această schemă de mers la târguri. Se numește Hilux Fashion SRL, pe perioada 2015-2019 e analizată, are ZERO angajați și are o cifră de afaceri absolut derizorie, mai mică decât un butic de la colțul străzii și ne întrebăm cum face această firmă, care în mod vădit  nu e un mare exportator al României, să fie selecționată an de an la aceste târguri. Ei bine, ea e selecționată pentru că însuși patronul ei face parte din Comisia de Selecție a firmelor care participă la aceste târguri. Curtea de Conturi atrage atenția că acest program este făcut să avantajeze structura decizională", a mai precizat ministrul Economiei. 

Majoritatea contractelor erau câștigate de o grupare restrânsă de firme. 

"În 2019 banii au fost cheltuiți pe 78 de contracte de intermediere, din care peste 2 treimi au fost câștigate de fapt de 2 grupări, una de 3 firme legate între ele ca acționariat și una cea invocată mai devreme, Olympic International Tourism. Cele 3 firme sunt Xtra Expo, Sf Travel și Gerex Import Export. Ele au câștigat 37 din cele 78 contracte. Olympic International Tourism a luat alte 15 contracte, firma domnului Nicolescu, colaborator apropiat al copreședintelui Consiliului de Export", a exemplificat ministrul Economiei. 

Redăm prezentarea integrală a schemei bugetofage: 

"Când am venit în Ministerul Economiei, chiar din primele zile, am fost asaltat de tot felul de documente de semnat, contracte mai ales, lucruri sensibile, toate erau urgente, toate erau imperative, pica țara dacă nu le semnam. Evident, n-am obiceiul să semnez ca primarul. Am stat să le analizez pe toate. O parte le-am semnat, o parte le-am dat înapoi. Dar printre documentele acelea pe care le-am primit în primele zile era și un program de mers la târguri de 100 de milioane de lei. Am zis că nu semnez asta și că vreau să analizez mai atent. Între timp am cerut și lista tuturor contractelor cu statul pe care le are Ministerul Economiei. Lista aceea ați văzut-o și dvs., pentru că am făcut-o publică. Erau contracte mari, monopolizate de câteva firme. Sunt câteva firme care tot luau contractele cu statul de la acest minister. Majoritatea erau luate din acel așa-zis program de promovare a exportului, pentru a merge la târguri. Din momentul acela au început și cele mai furibunde atacuri la adresa mea, amenințări că voi fi dat în judecată, am avut și o moțiune simplă. Am cerut pentru acest așa-zis program de promovare a exporturilor toate rapoartele care au existat până la acea dată ale Curții de Conturi, și au fost mai multe, a fost un control chiar al Corpului de Control al premierului pentru acest program și am dispus și eu la rândul meu un control. Curtea de Conturi, ultimul ei raport, spune despre disfuncționalități și nereguli grave. 

Raportul pe care l-am cerut a fost finalizat săptămâna aceasta. Această schemă de mers la târguri a fost înființată pe vremea Guvernului Adrian Năstase și funcționează de atunci aproape identic cu fix aceeași conducere, fix aceeași oameni care fac fix același lucru. De peste 10 ani de zile toate rapoartele au semnalat nereguli la această schemă și cam toate au fost ignorate. De aceea vreau să vă prezint și ce a găsit Corpul de Control în urma controlului intern al ministerului la această schemă și evident nu prezentăm doar probleme, ci și soluții. 

Neregulile principale privesc 3 chestiuni, modul de selectare a târgurilor, modul de selectare a firmelor care merg la târguri și, cel mai grav, modul de atribuire a acelor mari contracte ale ministerului pe care le vedeți și pe site. 

După mine principala problemă a acestui program este că de fapt nu încurajează exportul. Grăitor este faptul că aproape jumătate, 48%, din beneficiarii acestui sistem nici nu se găsesc pe lista de exportatori ai României, iar multe firme care sunt beneficiare ale acestui program au cifră de afaceri ZERO. Strict financiar am luat la analizat perioada 2015-2019. În această perioadă cheltuielile pentru acest program s-au triplat, de la 25 de milioane de lei, la 71 de milioane de lei, cu toate că numărul de beneficiari a rămas cam același. Cauza acestei explozii de cheltuieli este faptul că subvenția medie/beneficiar s-a dublat, iar comisionul pentru intermediari s-a cvadruplat. Este enorm, mai ales că toate acestea sunt finanțate din banii contribuabililor. Este o schemă în care toate deciziile se iau cu circuit închis, discreționar și subiectiv, de către un așa-zis Consiliu de Export. Vreau să vă dau exemplul unei firme, care e cea mai mare beneficiară din această schemă de mers la târguri. Se numește Hilux Fashion SRL, pe perioada 2015-2019 e analizată, are ZERO angajați și are o cifră de afaceri absolut derizorie, mai mică decât un butic de la colțul străzii și ne întrebăm cum face această firmă, care în mod vădit  nu e un mare exportator al României, să fie selecționată an de an la aceste târguri. Ei bine, ea e selecționată pentru că însuși patronul ei face parte din Comisia de Selecție a firmelor care participă la aceste târguri. Curtea de Conturi atrage atenția că acest program este făcut să avantajeze structura decizională. Vreau să vă mai dau exemple de beneficiari ai deciziilor acestui Consiliu de Selecție. E vorba de un domn, George Sorin Nicolescu, care a fost vicepreședinte al ANEIR (Asociația Națională a Exportatorilor și Importatorilor din România) în 2010, participant la lucrările Consiliului de Export tot din 2010, care deține firma Olympic International Tourism, unul dintre principalii câștigători de contracte de intermediere pentru aceste târguri. Până acum firma aceasta, Olympic International Tourism, a luat contracte în valoare de peste 50 de milioane de lei de la statul român, iar asta doar prin Ministerul Economiei. 

Principalii câștigători ai acestei scheme nu sunt nici exportatorii, nici măcar beneficiarii, chiar dacă unii dintre ei nu sunt exportatori. Cei mai mari câștigători sunt firmele intermediare, precum cea a domnului Nicolescu. Costul cu comisioanele intermediarilor pentru participarea la aceste târguri a crescut de 4 ori, de la aproximativ 2 milioane de lei în 2015, la aproximativ 7,65 milioane de lei în 2019. În 2019 banii au fost cheltuiți pe 78 de contracte de intermediere, din care peste 2 treimi au fost câștigate de fapt de 2 grupări, una de 3 firme legate între ele ca acționariat și una cea invocată mai devreme, Olympic International Tourism. Cele 3 firme sunt Xtra Expo, Sf Travel și Gerex Import Export. Ele au câștigat 37 din cele 78 contracte. Olympic International Tourism a luat alte 15 contracte, firma domnului Nicolescu, colaborator apropiat al copreședintelui Consiliului de Export. Această situație nu e doar în 2019, se repetă an de an. De exemplu în 2018 54 din 63 de contracte sunt atribuite către foarte puține firme legate între ele. Olympic International Tourism a primit în 2018 17 contracte, în timp ce Xtra Expo, Sf Travel și Gerex Import Export primesc alte 28. O altă firmă este Visa SA, nu are nicio legătură cu procesatorul de plăți Visa, și este o firmă deținută de fostul consilier al Ministrului Economiei de pe vremea Guvernului Năstase. Până acum, din analiza noastră am găsit contracte de 30 de milioane de lei doar pentru firma aceasta. 

Programul acesta nu ajută exporturile, ci e doar un vehicul de a lua bani de la stat prin acești intermediari și de plimbare în locuri de vacanță luxoase pe banii contribuabililor, de care beneficiară un cerc foarte restrâns de interese. Eficiența participării pe bani publici la târguri în New York, Dubai, Singapore, Las Vegas, Abu Dhabi nu e în niciun fel evaluată. Nu avem un indicator care să spună dacă participările la acele târguri au mers bine. Avem doar o autoevaluare pe care și-o fac aceste firme. Schema aceasta întreține o cârdășie între firme așa-zis private care de fapt trăiesc doar din banii statului. Tradiția aceasta a acelorași contracte, a acelorași firme an de an, date pentru aceleași non-rezultate, a durat prea mult timp și trebuie să înceteze", a zis Claudiu Năsui. 

În acest context, Claudiu Năsui venise cu o serie de soluții pentru a depolitiza sistemul prin care firmele se pot promova internațional, o schemă care ar încuraja performanța și ar fi accesibilă tuturor în cazul în care va fi implementată. 

"Să venim și cu partea de soluții. Ce ne dorim e un sistem care să încurajeze exporturile. Vrem un sistem de exporturi pentru toată lumea, de care să poată beneficia fiecare firmă, fiecare IMM din România, fiecare companie, fie ea mică sau mare. Soluția pentru a încuraja exporturile nu e să dăm subvenții prin pâlnia unor oameni prin care direcționăm banii aceștia. Nu asta e soluția. Nu așa o să ajutăm exporturile și economia României. Trebuie să facem un sistem prin care dăm posibilitatea tuturor de a internaționaliza produsele, de a participa la târguri. Avem 2 opțiuni pentru a face acest lucru. În primul rând avem un sistem de deductibilitate extinsă, adică am cheltuit 100 de lei ca firmă, deduc 300 din impozit. Evident pentru asta trebuie să am un impozit plătit, trebuie să fi făcut o activitate, trebuie să fi prestat servicii ca să am din ce să deduc. Statul te ajută, dar trebuie să finanțezi, trebuie să dai din banul tău, iar în măsura în care faci profit statul e acolo și îți ușurează povara fiscală. O altă soluție pentru a rezolva această problemă și pentru a face un sistem incluziv pentru toate firmele, nu doar pentru o gașcă restrânsă, este ca aceste cheltuieli să devină 50% credit fiscal. Ce înseamnă asta? Înseamnă că dacă m-am dus undeva eu ca firmă 50% din cheltuielile pe care le-am avut cu mersul la acel târg îl pot deduce apoi din impozitul de plată. Practic plătesc mai puțin impozit cu 50% din acele cheltuieli. Așadar, e iarăși un sistem în care firmele, nu politicul, decid la ce târg merg, în ce condiții, și, foarte important, cine face organizarea, dacă mai avem nevoie de intermediarii aceia sau nu. Mai e o problemă cu acest sistem și anume că târgurile la care participă România arată deplorabil, am văzut și poze, este incredibil cât de slab arată la ce bani dăm pe ele. E inacceptabil. De ce se întâmplă asta? Pentru că cei care le organizează sunt interesați să ia doar acel comision, nu îi interesează altceva. În felul acesta propus de mine, organizația patronală care merge la târguri se descurcă, organizează, iar statul îi va ajuta printr-un sistem care să nu treacă prin pixul niciunui politician sau funcționar public. Acest sistem va ajuta toate firmele să beneficieze de sprijin", a conchis ministrul Economiei. 

Totodată, amintim că ministrul Economiei, Claudiu Năsui, a prezentat, pe 3 februarie 2021, o serie de date care relevă risipa bugetară alocată participării firmelor la respectivele târguri internaționale. Potrivit documentelor prezentate ulterior de Ministerul Economiei, cea mai costisitoare expoziție plătită de statul român a fost cea de la Köln, care a costat 2.913.074 de lei și a fost organizată în perioada 13-19 ianuarie 2020. În acest context, Năsui a precizat că cele mai mari contracte ale Ministerului Economiei au avut ca obiect participarea câtorva firme la târguri, pe banii contribuabililor, nicidecum mult așteptatele investiții. 

"Care credeți că sunt cele mai mari contracte ale Ministerului Economiei?

Investiții? Consultanți pentru puzderia de companii de stat, marea majoritate cu probleme mari? Lucrări în clădirea-monument istoric lăsată în paragină pe o arteră principală a Bucureștiului (Calea Victoriei)?

Nu. Cele mai mari contracte sunt pentru participarea câtorva firme la târguri pe banii statului, iar asta chiar și în pandemie.

În prima zi când am ajuns la minister, pe 24 decembrie, am primit de tot felul de cereri să semnez documente. Inclusiv contracte care angajează bani publici sau pornesc tot felul de licitații. Toate mi se spunea că erau „extrem de urgente”. Fără ele se bloca totul. Iar toate trebuiau semnate imediat, pe loc. Fără să am timp să consult documentația propriu-zisă. Nici măcar nu aveam echipă. Evident, nu am semnat nimic, pentru că nu cred în astfel de presiuni.

Am cerut, însă, o situație cu toate contractele pe care le-a încheiat ministerul anul trecut cu valoarea de peste 5.000 euro. 

Care credeți că sunt cele mai bănoase contracte ale ministerului economiei? Un minister mare după toate standardele. Ei bine, este un contract cu Xtra Expo SRL, de peste 2,8 milioane de lei pentru participarea la un târg în Köln.

Nu investiții, nu gândire pe termen lung, ci participarea la târg pe banii statului.

La un cost de 2,8 milioane de lei, ne-am gândi că au participat multe firme românești la acel târg. Câte credeți că au participat? 23 firme. Da, ați citit bine: 23 firme pentru un târg de 7 zile. Adică peste 122.000 lei per firmă.

Cine câștigă cel mai mult din aceste contracte? Am avut curiozitatea sa ma uit. Organizatorul care își ia un comision consistent. Comision, calculat pe valoarea contractului. Cu cât este mai mare suma, cu atât câștigă mai mult. Așa că la ce folos să fie ieftin?

Al doilea cel mai mare contract al ministerului economiei este tot pentru participarea la un târg: Fashion Week în Paris. Ne-a costat 2.541.730,82 lei și au participat 34 firme. Organizatorul este aceeași firmă ca la primul contract.

Următorul contract? Tot Paris Fashion Week dar, de data asta, a doua ediție, din octombrie 2020 (în plină pandemie). Contractul este de 1.970.652,34 lei și au participat 20 firme. Organizator? Ați ghicit: aceeași firmă.

Nu știu nimic de acea firmă. Văd doar că are multiple contracte cu ministerul, nu am încă cifra finală câte, deocamdată am reperat încă vreo 8.

Câți bani face această companie din banii statului? Doar la primul contract comisionul a fost de 348.670 lei. La următoarele a fost de 245.140 lei și 209.440 lei. Toate astea într-un an cu pandemie și buget de austeritate.

Curtea de conturi a semnalat în rapoartele sale nereguli referitoare la aceste târguri. De la modul de selecție a companiilor, la rezultatele efective pentru economia României. Voi reveni cu mai multe detalii după ce am o discuție și cu ei, inclusiv referitor la asta. Deocamdată, am văzut doar ce au scris în rapoartele din anii anteriori.

România va merge bine în momentul în care respectăm banul public. Sunt banii pe care milioane de români îi muncesc cu greu și pe care statul li-i ia prin taxe și impozite care nu sunt mici deloc. Avem cele mai mari taxe pe salariile mici din toată Europa. Tocmai pentru că statul se finanțează din banii aceștia, trebuie să îi respectăm și să-i cheltuim chibzuit. Sunt bani proveniți din munca contribuabililor.

E ușor să fii generos cu banii altora. Politicienii dau, de multe ori, bani la diverse grupuri de interese pentru că nu dau din banii lor. Dau din banii dumneavoastră.

Nu voi accepta niciodată risipirea banului public, oricare ar fi atacurile la persoana mea care vor veni din cauza asta.

Ministerul economiei trebuie să fie un sprijin pentru întreaga economie, nu doar pentru cei care știu să navigheze culoarele întortocheate ale statului. Iar asta ales într-un an care se anunță a fi foarte greu economic în care fiecare leu contează.

De curiozitate, câți dintre dumneavoastră ați participat pe banii statului la astfel de târguri în străinătate?", a precizat ministrul pe Facebook. (accesați AICI lista contractelor ce au fost publicate pe site-ul Ministerului Economiei)