Agenția oficială de propagandă a Kremlinului, front comun cu gașca Savonea contra lui Stelian Ion. Birchall sare în apărarea ministrului Justiției: "Membrii CSM să ia atitudine față de aceste doamne judecător!"

Mai mulți judecători ai taberei Savonea din CSM l-au criticat dur pe ministrul Justiției, Stelian Ion, în legătură cu întâlnirea pe care acesta a avut-o recent cu reprezentanții Ambasadei SUA la București. Printr-un atac de sorginte kremlinistă, tabăra Savonea din CSM l-a acuzat pe Stelian Ion de atentat la suveranitatea României în urma discuțiilor pe care le-a purtat cu oficialii americani. Trebuie menționat că retorica suveranistă a fost parazitată și compromisă de influențe estice care se regăsesc în speech-ul taberei Savonea din CSM. 

"Nu pot să nu remarc lipsa totală a unui dialog efectiv, real, al ministrului Justiţiei cu CSM pe subiecte de interes pentru puterea judecătorească. A trecut deja un timp suficient de când domnul ministru a fost instalat în funcţie şi cu toate acestea nu a avut loc absolut nicio întâlnire cu domnia sa în care să discutăm ca profesionişti, ca jurişti chestiuni de interes pentru puterea judecătorească. Spre marea dezamăgire a multora dintre noi, constatăm că ministrul dezbate, de pildă, tema desfiinţării SIIJ cu reprezentanţii altor state şi anunţă apoi public pe site-ul Ministerului Justiţiei (...) care ar fi concluziile acelor întâlniri, că un stat susţine, eu ştiu, poziţia privind desfiinţarea SIIJ", a declarat judecătoarea Nicoleta Ţînţ, în timpul şedinţei Secţiei pentru judecători a CSM.

Judecătoarea Gabriela Baltag este cea care a acuzat că astfel întâlniri cu reprezentanți ai ambasadelor altor state ar reprezenta "un atentat la independența și suveranitatea" României.

"Aş dori ca azi Secţia pentru judecători să adopte o poziţie faţă de aceste acte de intruziune diplomatică, sau cum vreţi să le spunem, în afacerile interne ale României pe segmentul Justiţie. Noi suntem garantul independenţei sistemului judiciar şi avem obligaţia să aducem în atenţie şi să discutăm aceste probleme. Mi se pare un atentat la independenţa şi suveranitatea României şi nu sunt cuvinte deloc mari. Mă întreb dacă diplomaţii noştri îşi pot permite astfel de lucruri pe teritoriul statelor respective, dacă se pot amesteca în treburile interne ale acestor state (...) O să-mi spuneţi că e vorba de un parteneriat strategic. Nu e vorba de niciun parteneriat strategic aici. Ştim şi noi ce conţine acest parteneriat, aici e vorba de sistemul judiciar, nimeni nu are voie să se amestece în treburile noastre interne, în justiţia noastră! Mai avem foarte puţin să ne dicteze ambasadele sau alte state cum să soluţionăm cauzele", a spus Gabriela Baltag.

Totodată, fosta președintă a Consiliului Superior al Magistraturii, Lia Savonea, a precizat că discuțiile lui Stelian Ion cu reprezentanții Ambasadei SUA ar fi depășit cadrul constituțional.

"Domnul ministru explică întâlnirile cu reprezentanți Ambasadei SUA, care din punctul meu de vedere depășesc cadrul constituțional, cu nevoia de se pune de acord legislația noastră cu recomandările MCV. Nu cred că este o problemă care ține de competența vreunui reprezentant al unui stat străin și dacă tot invocă MCV, în mod distorsionat, ei vreau să știu dacă a văzut că în MCV se discută numai despre Secția de Investigare sau se vorbește și despre influența politicului în numirea procurorilor de rang înalt sau despre chestiunea resurselor, sau despre multe alte chestiuni. Oare doar SIIJ a devenit o problema națională și internațională?", a zis fosta președintă a CSM, Lia Savonea.

Mai mult decât atât, judecătoarea Simona Marcu l-a acuzat chiar pe Stelian Ion că ar fi mințit oficialii străini în legătură cu proiectele de modificare a legilor justiției, ea considerând că este imposibil ca aceștia să le susțină dacă ar fi fost informați corect. 

"Ambasadelor trebuie să li se transmită informații corecte. Domnul ministru a generat o consultare cu instanțele cu privire la modificarea Legilor Justiției. A procedat total atipic. Domnul ministru, fără să ne consulte, a decis că va consulta dânsul direct instanțele. Rezultatele acestei consultări nu îi convin. Dânsul miza pe ceea ce probabil i se tot picură la ureche de o anumită zonă pe care o cultivă, că magistrații vor fi foarte încântați de așa-zisa corectare a legilor justiției. Nu e așa. Începând cu ÎCCJ şi continuând cu marile curţi de apel, dar nu numai, din informațiile pe care le am, majoritatea covârșitoare a judecătorilor din România nu sunt de acord cu aceste proiecte. Eu refuz să cred că oficialii străini, dacă ar fi fost informați cu privire la acest feed-back al judecătorilor, ar fi susţinut aceste proiecte. Întotdeauna s-a susţinut că ceea ce contează este opinia magistraturii. Aceste întâlniri au tocmai rolul de a dezinforma opinia publică. Procedând în maniera în care a făcut-o, se încearcă influențarea opiniei publice ca şi cum aceste proiecte sunt minunate, partenerii le susțin, dar avem o problemă cu unii judecători, cum îi împarte domnul ministru în judecători onești care susțin proiectele şi alţi judecători care nu sunt oneşti. Aceste întâlniri nu au făcut altceva decât să adâncească falia care există în societate. Nu au avut niciun fel de finalitate. Au fost 100% politicianiste şi de imagine. Au fost făcute într-un moment în care domnul ministru are oglinda rezultatelor consultărilor. Acest rezultat este dezastruos pentru domnul ministru", a precizat Marcu. 

Ministrul Justiției, Stelian Ion, a catalogat joi ca fiind "nepotrivite" criticile aduse de anumiți membri din CSM cu privire la întâlnirile pe care le-a avut cu ambasadorii unor state, printre care reprezentanții Ambasadei SUA la București, susținând că nu este vorba de niciun amestec în treburile interne ale României.

"Nepotrivite, ca să nu spun altfel. Mi se pare absolut normal să avem raporturi cu Statele Unite, raporturi cu celelalte state partenere, să avem o comunicare cu aceste state. Sunt partenerii noştri, nu sunt inamici. Este firesc ca aceste discuții să fie continue, permanente (...) Pe de altă parte, această idee a neamestecului în treburile interne, eu am mai auzit-o şi în alte perioade. Nici vorbă de a amestec în treburile interne ale României. Avem niște întâlniri absolut normale. Discutăm chestiuni legate de MCV, de respectarea obligațiilor pe care ni le-am asumat. Nu vine nimeni din exterior să ne impună nouă soluții, cum se încearcă astfel sugera foarte periculos", a declarat ministrul Justiţiei.

În acest context, fostul ministru al Justiţiei, Ana Birchall, le-a solicitat membrilor CSM să condamne abordarea găștii Savonea, grupare care și-a depășit din nou atribuțiile conferite de Constituție. Ana Birchall a amintit că a fost hărțuită la rândul ei cu o serie de aberații similare, întrucât și-a permis ca ministru al Justiției să aibă o colaborare instituțională și cu partenerii externi ai României. 

Redăm postarea Anei Birchall: 

Înțeleg că în continuare gașca Savonea hartuiește ministrul Justiției cu aceleași aberații cu care mă hărțuia și pe mine, inclusiv cu acea cerere la CCR unde nici măcar gașca Dorneanu nu le-a putut salva obrazul și s-a constatat că nu a fost niciun conflict interinstituțional decât în imaginația doamnei Savonea rezultat al frustrărilor personale, ofticată și disperată că nu putea să o impună pe Adina Florea la SIIJ! Rog membrii CSM să ia atitudine față de aceste doamne judecător, membre CSM, care își depășesc cu mult mandatul și atribuțiile date de Constituție. Sper totuși ca membrii CSM să își desfășoare activitatea în limitele misiunii esențiale pe care acest for o are în arhitectura constituțională a României. De asemenea, îmi exprim speranța că astfel de conduite nu vor fi perpetuate sau tolerate la nivelul membrilor CSM.

Mai jos textul scrisorii pe care am trimis-o în 2019, când aceleași doamne, împreună și cu războinicul Alistar, mă hărțuiau în CSM pentru că mi-am permis să am o colaborare instituțională și cu partenerii externi ai României! 

"Colaborarea cu Departamentul de Justiţie al SUA este una legală și instituțională, ţinând seama și de faptul că, în cadrul Parteneriatului Strategic pentru Secolul XXI dintre România și Statele Unite ale Americii lupta împotriva corupției și a criminalităţii organizate, inclusiv cooperarea judiciară internaţională împotriva componentei transnaţionale a acestor fenomene infracţionale, ocupă un loc central. De altfel, eficiența combaterii corupţiei și a criminalităţii organizate are impact nemijlocit atât asupra mediului economic, cât și în ceea ce privește siguranța cetățeanului.

În calitate de Viceprim-ministru pentru implementarea Parteneriatelor Strategice ale României am promovat cu fiecare ocazie dezvoltarea, aprofundarea și consolidarea parteneriatului cu SUA, fiind, din punctul meu de vedere, unul din cele mai importante parteneriate strategice pe care le are România, pilonul fundamental al politicii externe a României. Aceleași demersuri le întreprind și în calitate de ministru al Justiţiei, cu atât mai mult cu cât democraţia, drepturile omului, statul de drept și buna guvernare sunt parte importantă a Parteneriatului Strategic dintre România și SUA, având printre obiective întărirea capacităţii instituţiilor românești de aplicare a legii în combaterea corupţiei, contrabandei, traficului de droguri și de substanțe psihotrope, infracționalităţii cibernetice, traficului ilegal de persoane, spălării de bani și falsificării de monedă, bunuri, cărţi de credit și înscrisuri.

De asemenea, în cadrul acțiunilor externe ale Ministerului Justiției, colaborarea cu Statele Unite ale Americii este una deosebit de bună, atât în contextul cooperării judiciare internaţionale, îndeosebi în lupta împotriva formelor grave ale criminalităţii, cât și cu privire la alte aspecte de interes comun, între care întărirea statului de drept și a independenţei justiției ocupă un rol central.

În ceea ce privește cooperarea judiciară în materie penală între România și SUA, numai în cauzele de competența Direcţiei de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, în primele 9 luni ale anului 2019 au fost înregistrate până în prezent 18 cereri de comisie rogatorie în care România este stat solicitant și 11 cereri în care România este stat solicitat, în cauze privind infracțiuni grave precum criminalitate informatică, trafic de persoane, trafic de droguri, pornografie infantilă. Cazuistica în domeniu în relația bilaterală este, desigur, mult mai bogată, cuprinzând și cereri de comisie rogatorie ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie și ale altor unități de parchet și instanțe, precum și cereri de extrădare.

În acest context, Procurorul General al SUA mi-a adresat invitaţia de a efectua, în perioada următoare, o vizită de lucru în SUA, în cadrul căreia vor fi abordate subiecte de interes în domeniul justiţiei, inclusiv în ceea ce privește lupta împotriva corupției și a criminalității organizate și cooperarea judiciară în materie penală.

În realizarea atribuţiilor legale ale Ministerului Justiţiei, inclusiv cele privind asigurarea înfăptuirii justiţiei ca serviciu public și apărarea ordinii de drept și a drepturilor și libertăţilor cetățenești, ministrul justiției exercită și rolul de reprezentare a Guvernului României și, după caz, a României în plan extern, atât în cadrul Uniunii Europene, cât și în relaţiile cu statele terțe. Astfel, potrivit articolului 102 alin. (1) din Constituţia României, Guvernul asigură realizarea politicii interne și externe a ţării.

Potrivit art. 133 alin. (1) din Constituţia României, Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței justiției. Natura acestei competențe constituționale a fost analizată în mod constant în jurisprudența Curţii Constituţionale a României, stabilindu-se că CSM exercită atribuţii referitoare la apărarea judecătorilor și a procurorilor împotriva unor acțiuni de natură a le afecta independența sau imparţialitatea, referitoare la cariera magistratului (respectiv admiterea în magistratură, evaluarea, formarea profesională, promovarea, răspunderea disciplinară, incompatibilităţile și interdicțiile incidente în cazul magistraților), precum și cu privire la organizarea și funcționarea instanţelor și parchetelor. De asemenea, CSM emite, la solicitarea legiuitorului primar sau delegat, un aviz consultativ cu privire la actele normative ce vizează activitatea autorității judecătorești.

Deși este de domeniul evidenţei că în competențele constituționale și legale ale CSM nu intră și supervizarea modului în care reprezentanţii autorității executive înțeleg să își îndeplinească rolul constituțional, inclusiv în asigurarea funcţiei de reprezentare externă, în ședința sus-menţionată ministrul justiției a răspuns preliminar și a solicitat să i se transmită în scris solicitarea Centrului de Resurse Juridice, pentru a răspunde instituţional.

Extinderea arbitrară a competenţelor CSM încălcă principiul separaţiei și echilibrului puterilor în stat, definit de art. 1 alin. (4) din Constituţia României, precum și principiul cooperării loiale între autorităţile statului.

Relevante în acest sens sunt Deciziile nr. 3 din 12 ianuarie 2014 și nr. 63 din 8 februarie 2017 ale Curţii Constituţionale a României.

Rolul Ministerului Justiției nu este doar acela de autoritate centrală în domeniul cooperării judiciare internaţionale, așa cum eronat lăsa să se creadă un membru al CSM reprezentant al societăţii civile, ci acoperă toate aspectele ce ţin de justiţie ca serviciu public. Ministrul justiției își exercită aceste atribuţii potrivit prevederilor Constituţiei și legislației în vigoare, respectând pe deplin principiul separației și echilibrului puterilor în stat.

Cu titlu de exemplu, menționez că ministrul justiţiei reprezintă România în formațiunea Justiție și Afaceri Interne (secțiunea Justiţie) a Consiliului Uniunii Europene, semnează tratate în domeniul justiției, la nivel de stat, guvernamental sau departamental, după caz, în condiţiile prevăzute în Legea nr. 590/2003 privind tratatele, reprezintă Guvernul României sau România în cadrul unor reuniuni organizate sub egida unor organizaţii internaţionale și, desigur, dezvoltă relaţii în domeniul justiţiei cu instituţii omoloage din state terțe. Desigur, în exercitarea acestor atribuţii legale, atunci când se impune, ministrul justiției respectă mandatele acordate potrivit legii.

În orice stat democratic, inclusiv în state europene în care funcţionează consilii judiciare similare Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentarea justiţiei ca serviciu public în relațiile externe este un atribut al ministrului justiţiei, consiliile judiciare întreținând relaţii externe doar cu instituţiile omoloage și prin participarea în diferite structuri internaţionale sau europene, în limitele atribuţiilor acestor consilii.

Încercarea unor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii de a-și aroga un veritabil drept de veto cu privire la acţiunile externe ale ministrului justiţiei este o imixtiune gravă şi inacceptabilă în activitatea puterii executive. Atitudinea acelor membri este de neînțeles, cu atât mai mult cu cât aceștia pun în discuţie relaţia cu unul dintre partenerii strategici ai României și o propunere vizând consolidarea statului de drept.

Ulterior şedinţei menţionate a Plenului CSM, un judecător membru al CSM a exprimat o serie de poziții publice, într-un limbaj şi de o manieră cel puţin discutabile din perspectiva compatibilităţii cu deontologia profesiei de magistrat şi cu obligația de rezervă ce incumbă oricărui judecător sau procuror și care presupune, inter alia, şi abţinerea de la orice acţiune care ar avea drept efect subrogarea în atribuţiile altei autorități publice (Decizia CCR nr. 63 din 8 februarie 2017, paragraful 111). Astfel precum a statuat CCR în Decizia citată, obligația de rezervă este o sinteză a principiilor generale ale deontologiei profesiei, respectiv, independență, imparţialitate, integritate.

Folosesc acest prilej să îi invit pe toţi membrii Consiliului Superior al Magistraturii să își desfășoare activitatea în limitele misiunii esenţiale pe care acest for o are în arhitectura constituţională a României. De asemenea, îmi exprim speranţa că astfel de conduite nu vor fi perpetuate sau tolerate la nivelul membrilor CSM.

În ceea ce mă priveşte, atât ca membru al Guvernului, cât şi în calitatea mea de membru de drept al Consiliului Superior al Magistraturii, vă asigur că aveţi în mine un partener onest și profesionist, în interesul unei justiții în serviciul cetățenilor, asigurând domnia legii".

Așa cum am spus la începutul articolului, retorica suveranistă a fost parazitată și compromisă de influențe estice. Agenția oficială de propagandă a Kremlinului, Sputnik, a criticat într-o notă similară cu cea a găștii Savonea faptul că ministrul Stelian Ion s-a întâlnit cu oficialii Ambasadei SUA. Articolul din Sputnik a fost scris de fostul parlamentar PRM Dragoș Dumitriu.