UPDATE Claudiu Năsui le răspunde afaceriștilor care vor să se prezinte la târguri internaționale prin finanțări publice: "Urmărim ca aceste participări să nu se mai facă pe banii contribuabililor!"


UPDATE Claudiu Năsui le răspunde afaceriștilor care vor să se prezinte la târguri internaționale prin finanțări publice: "Urmărim ca aceste participări să nu se mai facă pe banii contribuabililor!"

UPDATE

Într-un răspuns oferit Podul.ro, Ministerul Economiei a transmis luni, 22 februarie, Asociației Naționale a Exportatorilor și Importatorilor din România, organizație condusă de Mihai Ionescu (foto), că participarea firmelor la târgurile internaționale nu trebuie să se mai facă în baza unor finanțări a căror sursă sunt banii cetățenilor. 

"Ministerul Economiei nu a interzis participarea firmelor românești la târgurile internaționale. Doar urmărim ca aceste participări să nu se mai facă pe banii contribuabililor. E important de știut că, chiar în aceste zile, suntem aproape de o soluție administrativă, astfel încât prezența firmelor românești la târgurile din străinătate să nu mai treacă prin decizii orientate ale unor politicieni, cum s-a întâmplat până azi", a transmis Ministerul Economiei. 

Ministrul Economiei, Claudiu Năsui, a prezentat, de altfel, pe 3 februarie 2021, o serie de date care relevă risipa bugetară alocată participării firmelor la respectivele târguri internaționale. Potrivit documentelor prezentate ulterior de Ministerul Economiei, cea mai costisitoare expoziție plătită de statul român a fost cea de la Köln, care a costat 2.913.074 de lei și a fost organizată în perioada 13-19 ianuarie 2020. În acest context, Năsui a precizat că cele mai mari contracte ale Ministerului Economiei au avut ca obiect participarea câtorva firme la târguri, pe banii contribuabililor, nicidecum mult așteptatele investiții. 

"Care credeți că sunt cele mai mari contracte ale Ministerului Economiei?

Investiții? Consultanți pentru puzderia de companii de stat, marea majoritate cu probleme mari? Lucrări în clădirea-monument istoric lăsată în paragină pe o arteră principală a Bucureștiului (Calea Victoriei)?

Nu. Cele mai mari contracte sunt pentru participarea câtorva firme la târguri pe banii statului, iar asta chiar și în pandemie.

În prima zi când am ajuns la minister, pe 24 decembrie, am primit de tot felul de cereri să semnez documente. Inclusiv contracte care angajează bani publici sau pornesc tot felul de licitații. Toate mi se spunea că erau „extrem de urgente”. Fără ele se bloca totul. Iar toate trebuiau semnate imediat, pe loc. Fără să am timp să consult documentația propriu-zisă. Nici măcar nu aveam echipă. Evident, nu am semnat nimic, pentru că nu cred în astfel de presiuni.

Am cerut, însă, o situație cu toate contractele pe care le-a încheiat ministerul anul trecut cu valoarea de peste 5.000 euro. 

Care credeți că sunt cele mai bănoase contracte ale ministerului economiei? Un minister mare după toate standardele. Ei bine, este un contract cu Xtra Expo SRL, de peste 2,8 milioane de lei pentru participarea la un târg în Köln.

Nu investiții, nu gândire pe termen lung, ci participarea la târg pe banii statului.

La un cost de 2,8 milioane de lei, ne-am gândi că au participat multe firme românești la acel târg. Câte credeți că au participat? 23 firme. Da, ați citit bine: 23 firme pentru un târg de 7 zile. Adică peste 122.000 lei per firmă.

Cine câștigă cel mai mult din aceste contracte? Am avut curiozitatea sa ma uit. Organizatorul care își ia un comision consistent. Comision, calculat pe valoarea contractului. Cu cât este mai mare suma, cu atât câștigă mai mult. Așa că la ce folos să fie ieftin?

Al doilea cel mai mare contract al ministerului economiei este tot pentru participarea la un târg: Fashion Week în Paris. Ne-a costat 2.541.730,82 lei și au participat 34 firme. Organizatorul este aceeași firmă ca la primul contract.

Următorul contract? Tot Paris Fashion Week dar, de data asta, a doua ediție, din octombrie 2020 (în plină pandemie). Contractul este de 1.970.652,34 lei și au participat 20 firme. Organizator? Ați ghicit: aceeași firmă.

Nu știu nimic de acea firmă. Văd doar că are multiple contracte cu ministerul, nu am încă cifra finală câte, deocamdată am reperat încă vreo 8.

Câți bani face această companie din banii statului? Doar la primul contract comisionul a fost de 348.670 lei. La următoarele a fost de 245.140 lei și 209.440 lei. Toate astea într-un an cu pandemie și buget de austeritate.

Curtea de conturi a semnalat în rapoartele sale nereguli referitoare la aceste târguri. De la modul de selecție a companiilor, la rezultatele efective pentru economia României. Voi reveni cu mai multe detalii după ce am o discuție și cu ei, inclusiv referitor la asta. Deocamdată, am văzut doar ce au scris în rapoartele din anii anteriori.

România va merge bine în momentul în care respectăm banul public. Sunt banii pe care milioane de români îi muncesc cu greu și pe care statul li-i ia prin taxe și impozite care nu sunt mici deloc. Avem cele mai mari taxe pe salariile mici din toată Europa. Tocmai pentru că statul se finanțează din banii aceștia, trebuie să îi respectăm și să-i cheltuim chibzuit. Sunt bani proveniți din munca contribuabililor.

E ușor să fii generos cu banii altora. Politicienii dau, de multe ori, bani la diverse grupuri de interese pentru că nu dau din banii lor. Dau din banii dumneavoastră.

Nu voi accepta niciodată risipirea banului public, oricare ar fi atacurile la persoana mea care vor veni din cauza asta.

Ministerul economiei trebuie să fie un sprijin pentru întreaga economie, nu doar pentru cei care știu să navigheze culoarele întortocheate ale statului. Iar asta ales într-un an care se anunță a fi foarte greu economic în care fiecare leu contează.

De curiozitate, câți dintre dumneavoastră ați participat pe banii statului la astfel de târguri în străinătate?", a precizat ministrul pe Facebook. 

Iată lista contractelor ce au fost publicate pe site-ul Ministerului Economiei

ȘTIREA INIȚIALĂ

Asociația Națională a Exportatorilor și Importatorilor din România a lansat duminică, 21 februarie, un comunicat prin care critică bugetul creionat de ministrul Economiei, Claudiu Năsui, în urma căruia anul 2021 este primul din istoria centenară a României moderne în care țara noastră va lipsi de la târgurile internaționale. "Dacă ar fi lucrat măcar o zi într-o firmă de producție, Năsui ar fi putut cunoaște importanța crucială a participării firmelor la târgurile internaționale, unde se stabilesc contacte și contracte de export, cum procedează toate toate țările din UE și majoritatea statelor de pe glob", a subliniat Asociația Națională a Exportatorilor și Importatorilor din România. (sursa: Bursa.ro)

"Fapt fără precedent: prin bugetul Ministerului Economiei propus - ilegal - vineri în guvern de ministrul Claudiu Năsui, anul 2021 este primul din istoria centenară a României moderne în care ţara noastră va lipsi de la târgurile internaționale.

Am încercat să prevenim această "performanţă" a noului ministru (care a nesocotit Programul de promovare a exporturilor - PPE 2021, propus de mediul de afaceri şi aprobat de precedenta conducere a ministerului), dar a fost imposibil. N-a binevoit să dea curs invitațiilor repetate la dialog adresate prin Consiliul de Export și apelul la Președintele ţării, Primul-ministru, şefii celor două camere şi ale Comisiilor de profil ale Parlamentului. A ignorat toate aceste demersuri iniţiate de noi în numele sutelor de firme care îşi puseseră mari speranțe să reia contactele internaționale de la târgurile de specialitate după un an marcat de pandemie, în care majoritatea evenimentelor externe au fost anulate.

Din postările de pe rețelele de socializare - evitând, probabil din lipsă de pregătire profesională, să stea faţă-n faţă cu reprezentanții exportatorilor - am aflat că noul ministru este îngrijorat de modul cum se cheltuie banul public, prezentând nişte cifre pe care - ca necunoscător în domeniu - nu le-a înțeles, creându-i suspiciuni şi generând un curent anti-exportatori în opinia publică necalificată.

Dacă ar fi lucrat măcar o zi într-o firmă de producție (nu am găsit aşa ceva în CV-ul ministrului care vrea să conducă destinele întregii economii a ţării) ar fi putut cunoaște importanța crucială a participării firmelor la târgurile internaționale, unde se stabilesc contacte şi contracte de export, cum procedează toate - subliniez, toate - țările din UE şi majoritatea statelor de pe glob.

Dacă are suspiciuni despre anumite situații (în condițiile în care toată procedura de organizare a târgurilor este transparentă - şi înscrierea firmelor şi desemnarea organizatorilor prin licitație publică) este primul care ar trebui să intervină operativ, să corecteze propunerile subalternilor, dar nu să blocheze PPE. Calendarul târgurilor internaționale nu poate sta în loc până când ministrul Economiei din România îşi clarifică suspiciunile. Trenul nu se oprește pentru că șeful de locomotivă are suspiciunea că într-unul din vagoane s-ar putea găsi un călător fără bilet!", a precizat ANEIR.

Exportatorii l-au acuzat și pe 2 februarie pe Claudiu Năsui, printr-o scrisoare transmisă președintelui Klaus Iohannis, de blocarea promovării exporturilor și de refuzul de a discuta cu aceștia. 

"Salvați exportul românesc!

În 2020 exporturile României au scăzut cu peste 10%, iar deficitul balanței comerciale s-a mărit cu circa un miliard de euro

În prima lună din acest an a continuat scăderea exporturilor

După ce anul trecut, din cauza pandemiei, exportatorii au tăiat din comenzile antamate la târgurile internaționale anterioare, acum, la început de an, și-au pus toate speranțele în participarea la numeroasele târguri care și-au reluat activitatea.

Cu precedenta echipă de la Ministerul Economiei din 2020, mediul de afaceri, prin Consiliul de Export, convenise participarea la circa 100 de manifestări externe a peste 1000 de firme din toate domeniile și din toate județele țării.

La preluarea mandatului de către noul ministru al economiei, dl Claudiu Năsui, prima măsură (după ce a deblocat lifturile ministeriale) a fost să elimine aceste participări internaționale, iar cu prilejul fundamentării bugetului de stat pentru 2021 a anulat finanțarea atât a Programului de promovare a exporturilor (reglementat prin OUG 120/2002), cât și a programului de internaționalizare a firmelor (reglementat prin OUG 8/2017, prelungit de UE până în 2023, dar neactualizat de România). Astfel, exportatorilor li s-a încălcat dreptul legal de a putea promova ofertele de export, pentru a angaja noi comenzi și contracte.

Pagubele acestui sabotaj sunt imense: scăderea exporturilor, șomaj, amplificarea deficitului comercial și al balanței de plăți, pierderile irecuperabile ale cheltuielilor de pregătire a participării firmelor la târguri, compromiterea imaginii țării pe plan extern față de organizatorii manifestărilor internaționale și față de partenerii care așteaptă zadarnic românii să le vadă noile creații și produse de export.

Este gravă lipsa de experiență managerială a ministrului C. Năsui (nu este primul și singurul caz), fără competență bazată pe o prodigioasă activitate în producție, dar nu există vreo explicație la refuzul de consultare cu mediul de afaceri.

S-a încercat în toată luna ianuarie (prin secretarii de stat din minister, prin patronatele afectate) să primim explicațiile d-lui ministru la măsurile aberante, dar nu a fost posibil. Iar azi 01 februarie, când a fost invitat la plenul CE (n.red. Consiliul de Export) din incinta ministerului, ne-a comunicat acceptul găzduirii reuniunii, dar a refuzat participarea.

Ne punem toate speranțele în intervenția dvs fermă și urgentă pentru rezolvarea blocajului creat, fără de care exportul anului 2021 va fi compromis. În așteptarea răspunsului dvs, sectorul privat al CE vă stă la dispoziție pentru orice clarificări", transmitea Mihai Ionescu, co-președinte al Consiliului de Export al României și președinte executiv al Asociației Naționale a Exportatorilor și Importatorilor din România.

„Podul” este o publicație independentă, axată pe lupta anticorupție, apărarea statului de drept, promovarea valorilor europene și euroatlantice, dezvăluirea cârdășiilor economico-financiare transpartinice. Nu avem preferințe politice și nici nu suntem conectați financiar cu grupuri de interese ilegitime. Niciun text publicat pe site-ul nostru nu se supune altor rigori editoriale, cu excepția celor din Codul deontologic al jurnalistului. Ne puteți sprijini în demersurile noastre jurnalistice oneste printr-o contribuție financiară în contul nostru Patreon care poate fi accesat AICI.