Bugetarii precum Dorneanu, care ar dori spor salarial pentru orice, au insomnii din cauza Guvernului Cîțu. Premierul anunță încheierea dezmățului bugetar

Premierul Florin Cîțu a făcut miercuri o serie de precizări-cheie într-o conferință de presă în legătură cu bugetul pe anul 2021. Cîțu a precizat că Guvernul României va elimina treptat sporurile salariale din sistemul bugetar de care beneficiază angajații, fără a exista în legislație criterii de performanță în baza cărora să se acorde respectivele sume. 

"Am terminat acea analiză și sunt lucruri interesante pe care românii ar trebui să le știe. Le voi prezenta în perioada următoare. Am descoperit sporuri despre care nu știam că există. Am descoperit situații în care legislația în vigoare nu este respectată în ceea ce privește suma sporurilor. Zilele următoare vom prezenta public modificările care vor apărea. Dar, așa cum am spus, urmează legea salarizării unitare pe care o vom modifica în acest an și acolo vom corecta. Cea mai importantă modificare în această lege este să faci legătura între performanță și venit. Acest lucru nu există astăzi în legea salarizării, sporurile sunt date după ureche, veniturile sunt date într-un mod aleatoriu. Vom introduce criterii de performanță. Se poate face acest lucru și putem să legăm și sporurile de criterii de performanță. Este cea mai importantă modificare pe care o vom face la legea salarizării.

Este vorba de acele sporuri despre care toată lumea vorbește, pentru condiții vătămătoare, care de fapt înseamnă lucruri pe care noi le facem de zi cu zi. Să scrii la un calculator nu mai este o condiție vătămătoare. Vor dispărea aceste sporuri. Este un proiect, anul acesta vom începe cu o limitare, iar de anul viitor vom reașeza lucrurile. Este nevoie de modificarea legii salarizării unitare. Sporurile sunt bune, ele sunt o motivație pentru toată lumea să își facă treaba mai bine, dar doar atunci când sunt legate de criterii de performanță, nu atunci când sunt legate de pixul managerului și sunt date fără niciun fel de criteriu, date la fiecare fără să respectăm niște norme. Vom folosi această modalitate pentru a motiva oamenii să își facă treaba mai bine în sectorul public", a precizat premierul. 

De asemenea, Cîțu a menționat că bugetul pe care-l va prezenta în curând este construit pentru a lua în calcul și anul 2022, nu doar 2021 și va ține cont de dezmățul bugetar al cărui artizan a fost PSD din 2016 încoace.

"Nu este un buget simplu. E un buget care se uită la perioada 2021-2022. Este un buget care începe să repare anomalii introduse în legislație în România în ultimii 4 ani de zile. Vă dau un exemplu, cheltuielile cu salariile s-au dublat în perioada 2016-2020, de la 57 de miliarde de lei anual, la 110 miliarde de lei. Veniturile nu s-au dublat în România în ultimii 4 ani de zile. Economia nu a avut o dinamică dublă în ultimii 4 ani de zile, dar cheltuielile de personal s-au dublat. Trebuie să reașezăm în acest buget structura economiei, să continuăm să investim. Este un buget care are o sumă mai mare pentru investiții, anul trecut a fost o sumă record, dar anul acesta e și mai mare. E un buget care are în vedere 2 ani, 2021-2022, pentru că reformele pe care le implementăm în 2021 vor avea efecte în 2022. De aceea trebuie să meargă în tandem", a completat premierul. 

Întrebat despre salariile de la Autoritatea Rutieră, după ce presa a scris că 18.000 de euro pe lună este venitul lunar obținut pe perioada anului 2020 de pesedista Aurelia Surulescu, șefa unui serviciu administrativ la ARR, Cîțu a subliniat că bugetul pe 2021 va include o reformă prin care va fi redus personalul din consiliile de administrație. 

"Ne vom uita la ce se întâmplă în spate, dacă e justificat sau nu, dar ce pot să vă spun că mai avem un proiect. Știți foarte bine că eu am încercat să reduc salariile atât la CEC, cât și la EximBank din poziția de ministru al Finanțelor. Atunci am fost blocat de acel sistem pe care încercăm să-l modificăm. Nu renunț la intenție. Vreau să mă uit și la numărul de persoane din consiliile de administrație. Mi se pare cam mare. Reforma despre care vorbim va include și sistemul de salarizare din companiile de stat. De aceea am zis mai devreme că se poate reformă prin buget sau prin propuneri care vin de la miniștri. Dacă propunerile de la miniștri întârzie, atunci vom face reforma în buget. Se pare că în acest moment vom forța reforma prin buget. Când am preluat acest mandat am spus foarte clar, că nicio companie de stat pe pierderi nu mai primește subvenții fără să aibă un program de reformă. Nu vine programul de reformă, nu vine subvenția", a conchis premierul. 

În cadrul unor discuții purtate luni în PNL, Florin Cîțu a transmis, conform Europa Liberă, că dorește să facă o economie de 2.5 miliarde de lei la buget prin tăierea mai multor sporuri ce revin în prezent bugetarilor. 

"În ședință, Florin Cîțu ne-a prezentat anumite cazuri în care un angajat la stat a obținut din sporuri 120% față de salariul său. Încă un salariu și ceva doar din sporuri. Nu se poate ca în fiecare instituție să existe atâtea sporuri. Spor de calculator, spor de praf, spor de stres, sporuri pentru orice. Dacă Guvernul își va asuma reducerea acestor sporuri, se poate face o economie de 2.5 miliarde de lei la buget", au dezvăluit surse din PNL pentru Europa Liberă.

Pentru a creiona tabloul dezmățului bugetar, reiterăm ce scria Newsweek în 2020 în legătură cu sporurile de care beneficiază președintele CCR, Valer Dorneanu. Pe lângă salariul lunar de 6 mii de euro, Dorneanu mai primește și sporuri în cuantum de 2500 de euro. 

Redăm lista sporurilor primite de șeful CCR: 

Spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică - 5.884 lei pe lună

Spor pentru păstrarea confidențialității - 1.176 lei pe lună 

Spor pentru condiții de muncă vătămătoare - 4.449 lei pe lună

Indemnizația lunară pentru titlul științific de doctor - 950 de lei pe lună