Desființarea Secției Speciale. UDMR a stârnit furia unor asociații de magistrați: "Orice unitate centralizată și specializată care ar putea ancheta magistrații este incompatibilă cu cerințele statului de drept"

Liderul grupului parlamentar UDMR din Camera Deputaților, Csoma Botond, a anunțat că UDMR este de acord cu desființarea Secției Speciale, dar nu vrea ca atribuțiile instituției să revină la DNA, ci să fie preluate de o structură specială din Parchetul General, potrivit publicației Maszol.ro. De asemenea, Csoma a precizat că PNL ar fi de acord cu această abordare. 

Poziția udemeristului Csoma Botond a stârnit furia unor magistrați. Asociaţia Forumul Judecătorilor din România şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie au atras atenția că Parlamentul trebuie să desfiinţeze necondiţionat Secţia specială pentru investigarea infracţiunilor din justiţie şi nu "să o translateze integral în alte structuri de parchet". Magistrații au reiterat că oficialii europeni, printre care și cei ce fac parte din Comisia de la Veneția, au primit asigurări în repetate rânduri că Secția Specială va fi desființată necondiționat. 

Magistrații au subliniat că înființarea unei structuri speciale în cadrul Parchetului General ar fi, de asemenea, o acțiune contrară statului de drept, întrucât noul organism instituțional ar fi mult mai ușor de controlat, inclusiv politic. Astfel, asociațiile de magistrați au reliefat că "modelul legislativ anterior, care presupunea repartizarea teritorială, orizontală şi verticală, a structurilor de parchet ce puteau investiga magistraţii (PÎCCJ, parchetele de pe lângă curţile de apel, DNA, DIICOT), era unul descentralizat şi deconcertat, cu rezultate notabile (inclusiv magistraţi condamnaţi), oricum, cu riscuri mult mai mici de control asupra centrului de comandă".

Redăm comunicatul asociațiilor de magistrați: 

Asociaţia Forumul Judecătorilor din România şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie: Puterea legislativă trebuie să desfiinţeze necondiţionat Secţia specială pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, iar nu să o translateze integral în alte structuri de parchet

Asociaţia Forumul Judecătorilor din România şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie au luat act cu stupefacţie de declaraţiile dlui Csoma Botond, lider al grupului parlamentar UDMR din Camera Deputaţilor ("Suntem de acord cu desfiinţarea Secţiei Speciale, dar nu suntem de acord ca aceste atribuţii să revină la DNA. Soluţia ar fi să se înfiinţeze o structură în cadrul Parchetului general, sub controlul procurorului general sau a adjunctului desemnat de acesta. Liberalii sunt de acord cu această poziţie"), care sunt contrare atât Programului de guvernare, cât şi promisiunilor ferme făcute organismelor europene în sensul desfiinţării necondiţionate a Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie.

Reamintim că, prin Avizul nr.934 din 20 octombrie 2018, Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneţia) a sugerat reconsiderarea înfiinţării unei secţii speciale pentru anchetarea magistraţilor (ca alternativă, s-a propus folosirea unor procurori specializaţi, simultan cu măsuri de salvgardare procedurale eficiente).

Prin Raportul ad hoc privind România, adoptat de Grupul de state împotriva corupţiei (GRECO), s-a indicat faptul că secţia pare ca "o anomalie în actuala structură instituţională, în special din cauza (i) faptului că nu au existat date sau evaluări specifice care să demonstreze existenţa unor probleme structurale în justiţie care să justifice o astfel de iniţiativă; (ii) din cauza modului în care este desemnată conducerea şi a (iii) faptului că această secţie nu ar avea la dispoziţie anchetatori şi instrumente de investigaţie adecvate, spre deosebire de alte organe de urmărire penală specializate. De asemenea, s-a subliniat faptul că acest organism ar fi supraîncărcat din pricina proiectelor de dispoziţii care prevăd transferul imediat al multor cauze de la alte parchete, în timp ce numărul mic de personal nu este corespunzător pentru soluţionarea acestora. Mai mult, această nouă secţie va urmări infracţiunile, chiar dacă sunt implicate alte persoane, împreună cu magistraţii."

Prin Avizul nr. 950 din 24 iunie 2019, Comisia de la Veneţia a reţinut că "motivele pentru înfiinţarea Secţiei speciale pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, cu o competenţă definită vag, rămân neclare. Procurorii pe poziţii înalte din această Secţie au fost numiţi în cadrul unui regim tranzitoriu care a eliminat de facto aripa procurorilor din cadrul Consiliului Suprem al Magistraturii din procesul de luare a deciziilor, care nu este în acord cu conceptul instituţional al CSM. Nu este clar în ce măsură procurorii din cadrul Secţiei şi procurorul şef al acesteia se află sub controlul ierarhic integral al procurorului general. Întrucât Secţia nu ar fi în măsură să soluţioneze în mod eficace toate cauzele care intră în sfera sa de competenţă, aceasta riscă să constituie un obstacol în calea luptei împotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate".

Avizul Biroului Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni cu privire la cererea adresată de Asociaţia Forumul Judecătorilor din România referitoare la situaţia independenţei justiţiei din România din 25 aprilie 2019, precum şi Avizul Biroului Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni cu privire la cererea adresată de Asociaţia Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor referitoare la situaţia independenţei procurorilor din România din 16 mai 2019 "recomandă abandonarea în totalitate a înfiinţării secţiei speciale separate pentru investigarea infracţiunilor comise de judecători şi procurori".

De asemenea, concluziile Avocatului general CJUE, Michal Bobek, publicate la 23.09.2020, la Luxembourg, în primul set de şase cereri de decizie preliminară (cauzele "Asociaţia Forumul Judecătorilor din România şi alţii") vizând, în esenţă, statul de drept în România, au concluzionat că "articolul 47 al doilea paragraf din Cartă, precum şi articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE trebuie interpretate în sensul că se opun înfiinţării unei secţii de parchet specifice cu competenţă exclusivă pentru infracţiunile săvârşite de magistraţi dacă înfiinţarea unei astfel de secţii nu este justificată de motive reale şi suficient de importante aduse la cunoştinţa publicului într-un mod lipsit de ambiguitate şi accesibil şi dacă ea nu este însoţită de garanţii suficiente pentru a înlătura orice risc de influenţă politică asupra funcţionării şi compunerii sale".

Avocatul general CJUE a reţinut că "înfiinţarea unei structuri de parchet dedicate, cu competenţă exclusivă pentru infracţiunile săvârşite de magistraţi, are un impact potenţial clar asupra percepţiei publice cu privire la independenţa şi imparţialitatea judecătorilor. Aceasta individualizează magistraţii ca grup profesional care necesită o structură administrativă separată a Ministerului Public. Astfel cum a subliniat Comisia, acest aspect este susceptibil să creeze impresia unei infracţionalităţi extinse sau chiar a unei corupţii în sistemul judiciar. Ea are ca efect plasarea infracţiunilor săvârşite de judecători (care pot fi de orice natură) la un nivel de gravitate echivalent cu cel al corupţiei, al criminalităţii organizate sau al terorismului, singurele alte materii pentru care există structuri specializate în cadrul Ministerului Public român" (...) 307. Mai simplu spus, atunci când se aşază laolaltă toate ameninţările, imaginea care se conturează nu este neapărat cea a unei protecţii sporite a judecătorilor. Ceea ce apare, de manieră îngrijorătoare, în prim plan este o superstructură atotputernică ce ar putea, bineînţeles, să protejeze, dar care ar putea la fel de bine şi să controleze şi, prin urmare, să influenţeze. Poate că în aceasta constă paradoxul întregii idei: întrucât judecătorii fac se pare obiectul unor presiuni cauzate de nenumărate denunţuri, este necesară crearea unei unităţi centralizate cu competenţă exclusivă în această materie. Însă, în termeni de potenţial structural de utilizare abuzivă, faptul de a dispune de o unitate centralizată şi specializată devine şi mai periculos. Sistemele deconcentrate, descentralizate sunt probabil uneori necoordonate, dar sunt în general mult mai reziliente. În schimb, în sistemele centralizate este suficient să se preia controlul asupra centrului de comandă."

În fine, între angajamentele pe care România şi le-a asumat prin aderarea la Uniunea Europeană se remarcă demonstrarea sustenabilităţii şi a ireversibilităţii progreselor în cadrul luptei împotriva corupţiei, ceea ce presupune întărirea instituţională a Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Măsura de înfiinţare a acestei secţii speciale sau a oricărei alte direcţii centralizate afectează în mod direct o structură cu rezultate notabile (Direcţia Naţională Anticorupţie), recunoscute de Comisia Europeană şi alţi parteneri externi.

Prin urmare, orice încercare de redenumire a Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, inclusiv prin translatarea sa în cadrul PÎCCJ sub forma unei direcţii, precum şi renaşterea unei astfel de structuri, sub orice formă, sunt la fel de nocive. Principial, orice unitate centralizată şi specializată care ar putea ancheta magistraţii este incompatibilă cu cerinţele statului de drept. Modelul legislativ anterior, care presupunea repartizarea teritorială, orizontală şi verticală, a structurilor de parchet ce puteau investiga magistraţii (PÎCCJ, parchetele de pe lângă curţile de apel, DNA, DIICOT), era unul descentralizat şi deconcertat, cu rezultate notabile (inclusiv magistraţi condamnaţi), oricum, cu riscuri mult mai mici de control asupra centrului de comandă, aşa cum arată şi Avocatul General al CJUE.

În consecinţă, Asociaţia Forumul Judecătorilor din România şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie solicită puterii legislative, aşa cum de nenumărate ori au făcut în ultimii ani, să desfiinţeze necondiţionat Secţia Specială, pentru a respecta coordonatele statului de drept şi standardele Uniunii Europene.

Asociaţia Forumul Judecătorilor din România

judecător Dragoş Călin, co-preşedinte

judecător Lucia Zaharia, co-preşedinte

Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie

procuror Bogdan Pîrlog, co-preşedinte

procuror Sorin Lia, co-preşedinte