Investigație: Desant KGB la Chișinău! Cine sunt AGENȚII Kremlinului care coordonează campania lui Dodon. Politica ”Soft power” a Rusiei. Episodul 3

Podul.ro vă prezintă cel de-al treilea episod al investigațiilor Dossier Center  privind modul programatic, brutal și hibrid prin care Kremlinul intervine, în mod uzual, în politica internă a Republicii Moldova (adusă în stadiul de gubernie rusească finanțată cu banii României, ai SUA și ai UE). Obiectivul fundamental vizat de Moscova este asigurarea unui nou mandat de președinte pentru rusofilul, socialistul și românofobul Igor Dodon. 

După ce v-am dezvăluit AICI, în primul episod, cine sunt curatorii Kremlinului care instrumentează dosarul moldovean, pe cine telefonează Igor Dodon la Moscova și ce documente secrete și informări securistice a trimis acesta către FSB și GRU, după ce v-am prezentat AICI, în cel de-al doilea episod, profilul generalului de informații Vladimir Cernov, coordonatorul așa-zisului ”departament Moldova”, cât și componența eminamente securistică a acestei structuri hibride, în acest episod va fi vorba despre strategii politici ai Kremlinului parașutați la Chișinău pentru a se alătura centrului de campanie al lui Dodon: Iuri Gudilin, Olga Grak și Serghei Perfiliev. 

Podul.ro vă prezintă dezvăluirile Dossier Center: 

Politica „Soft power”

În ancheta anterioară referitoare la curatorii din Armenia și Azerbaidjan, Centrul „Dossier” a publicat o listă informativă aparținând secretariatului generalului Cernov și care cuprinde recomandări cu privire la modul în care, cu ajutorul soft power, pot fi desfășurate în republici acțiuni secrete în interesul Kremlinului, prin intermediul organizațiilor non-guvernamentale (ONG-uri).

Un cercetător senior din cadrul Academiei Militare al Marelui Stat Major al FR, Oleg Alpeev, a dezvoltat o abordare metodologică similară și pentru Republica Moldova. În documentul denumit „Perspectivele folosirii soft power de către Federația Rusă în relația cu Republica Moldova” se menționează oportunități vaste de influențare a situației din țară:

„Demontarea regimului oligarhic al lui V. Plahotniuc care a avut loc în Republica Moldova în 2019 și venirea la putere a guvernului ‹tehnocrat› I. Chicu, deschis pentru cooperarea cu Rusia, au creat premise favorabile pentru dezvoltarea legăturilor moldo-ruse. În situația de față, o importanță deosebită pentru politica externă a Rusiei în regiune este acordată așa-numitelor instrumente ‹soft power›, menite să conducă la atingerea rezultatelor dorite de către țara vizată prin atractivitatea pentru țara care le aplică, iar nu prin constrângeri armate sau financiare”.

Metodica include recomandări detaliate pentru lucrul cu cetățenii Moldovei care au absolvit instituții de învățământ superior din Rusia:

„Practica ne arată că cetățenii Moldovei care au absolvit instituții ruse de învățământ superior nu participă activ la viața social-politică a țării. În acest sens, este utilă recomandarea de înființare a unui sistem de înregistrare a cetățenilor moldoveni care urmează studii în Rusia, monitorizarea activității acestora după revenirea în țară [n.t. Republica Moldova], analizarea posibilității cooptării acestora pentru a lucra în Moldova în cadrul diferitelor ONG-uri pro-ruse”.

Din analiza documentelor reiese că „soft power” se folosește de mult timp în Regiunea Autonomă Găgăuzia, parte a Moldovei. În fișele informative realizate vizând funcționarii locali au fost identificate copii ale pașapoartelor șefului administrației din raionul Comrat, Ivan Topal, fostului președinte al Adunării Naționale, Dmitri Konstantinov, președintelui Fondului de Inițiative Strategice, Vitalie Chiurciu și fostului lider al Găgăuziei, Mihail Formuzal.

Mai mult, în arhivele direcției pentru relații cu țările din vecinătatea apropiată sunt păstrate rapoartele discuțiilor secrete cu deputați din Găgăuzia, în care aceștia asigură Moscova de prietenia pe care i-o poartă și solicită sprijin pentru susținerea luptei cu adversarii la alegeri de diferite niveluri (copii ale rapoartelor se află la dispoziția Centrului „Dossier”).

În plus, s-a descoperit că, încă din 2015, curatorii din Staraia ploșadi l-au ajutat în campania pre-electorală pe actualul lider al Găgăuziei, Irina Vlax: i-au pregătit textul discursurilor ținute în fața alegătorilor și i-au conceput sloganurile (cu font roșu au fost indicate modificările realizate în cadrul „departamentului Moldova”).

„Desfășurarea campaniei electorale nu a fost ușoară, deoarece pentru toți ceilalți candidați bărbați a fost suficient un singur argument „împotriva” candidaturii mele, și anume că sunt femeie. Iar în regiunea noastră, „nimeni niciodată nu va vota” pentru o femeie” – s-a plâns Vlax jurnaliștilor.

În cadrul administrației de la Kremlin se scriu și tezele și sloganurile acțiunilor de protest din capitala Găgăuziei, Comrat. Astfel, în aprilie 2016, în oraș a avut loc un marș de protest împotriva românizării Moldovei. Acțiunea a venit drept răspuns la mitingul unioniștilor, care avusese loc în ajun, la Chișinău. Protestatarii din Comrat au adoptat următoarea rezoluție:

„Găgăuzii sunt ancora statalității moldovene, motiv pentru care contestă sabaturile unioniștilor, care au drept scop distrugerea integrității și suveranității Republicii Moldova prin absorbirea ei de către România”.

„Mâinile jos de pe Moldova!”, „Nu unionismului!”, „Toți pentru protejarea Constituției!” – scandau participanții la marș.

Igor Dodon, care a participat la acțiune, a afirmat că „numai datorită cetățenilor precum cei din Găgăuzia, planurile unioniștilor nu se vor materializa”.

Mai mult, printre documentele lui Cernov a fost identificat un document intitulat „Tezele și sloganurile pentru evenimentele din 02 aprilie de Comrat”. Autorii s-au dovedit a fi cadrele „departamentului Moldova” amintite AICI, Rusakov și Voronina.

Concomitent cu direcția generalului Cernov, și Comitetul pentru Relații Externe din Sankt Petersburg (CRE) stabilește relații culturale cu Transnistria și Găgăuzia. Angajații CRE organizează evenimente comune, fac schimb de delegații și livrează ajutoare umanitare în regiune.

Trebuie remarcat faptul că funcția de președinte a CRE Sankt Petersburg este în mod tradițional atribuită ofițerilor de informații externe în rezervă. Între 1991 și 1995, CRE a fost prezidat de fostul locotenent-colonel al DG1 din cadrul KGB, Vladimir Putin, acesta fiind ulterior înlocuit de fostul director al departamentului pentru relații externe al comitetului regional Leningrad din cadrul Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, Ghennadi Tkacev. Aleksandr Prohorenko, care în anii ‘80 a lucrat ca director al Casei Sovietice de Cultură și Științe din Helsinki, a devenit următorul președinte al CRE. În prezent, la conducerea comitetului se află Evgheni Grigoriev, absolvent al Școlii Superioare a KGB din URSS, iar funcția de adjunct este ocupată de fostul director al Direcției FSB pentru Sankt Petersburg, colonelul Andrei Hlutkov.

La 28 septembrie, Igor Dodon a participat la o video-conferință cu Vladimir Putin. „Sper cu tărie că și după alegerile prezidențiale, care vor trebui să aibă loc peste exact o lună – apropo, doresc să vă urez succes la aceste alegeri – vom reuși să continuăm lucrările pe care le-am început cu dvs. în ceea ce privește restabilirea relațiilor noastre interstatale și dezvoltarea acestora” – astfel a fost Dodon admonestat de președintele rus.

Între timp, strategii politici de la Moscova au ajuns deja în capitala Moldovei și s-au alăturat centrului de campanie al lui Dodon, localizat la sediul partidului socialiștilor de pe strada Serghei Lazo, nr. 25. Printre strategii politici care au sosit în capitală, jurnaliștii RISE Moldova i-au observat pe Iuri Gudilin, Olga Grak și Serghei Perfiliev.

În fotografia făcută la biroul socialiștilor din Chișinău, Yuri Gudilin stă pe balcon cu șeful PR al lui Dodon, Bogdan Tirdei, în timp ce președintele însuși iese din intrare înconjurat de gardieni. 

Goodilin cu soția lui. Foto: Facebook

În alte fotografii, Gudilin vorbește despre ceva cu consilierul rus Olga Grak și merge și lângă primarul din Chișinău, Ion Ceban, care este aproape de Dodon. 

Gudilin s-a născut la Lvov iar apoi, împreună cu familia, s-a mutat la Moscova. Anterior, tatăl său a lucrat la SA „Rosoboroneksport” și a primit un apartament într-un bloc de pe Bulevardul Miciurin, în care locuiesc ofițerii seniori ai SVR, GRU, FSB și diplomații MAE. Informațiile despre Gudilin sunt puternic contradictorii: sursa în legătură cu serviciile de informații a comunicat Centrului „Dossier” că acesta a absolvit academia FSB și, după ce a fost demis din instituţie, s-a apucat de strategii pre-electorale, deși altă sursă ne-a asigurat că Gudilin încă este ofițer al Serviciului 5 al FSB (cooperare internațională) și coordonează alegerile din Moldova pe linia serviciilor de informații.

Potrivit informațiilor din bazele de date ale curselor aeriene, în intervalul ianuarie-mai 2017 Gudilin a vizitat de trei ori Slovenia care, la acel moment, era în plină pregătire pentru alegerile prezidențiale, iar în luna iunie a aceluiași an și-a petrecut șase zile la Londra.

Strategul politic Olga Grak s-a născut în Kaliningrad și a absolvit Universitatea Rusă de Stat „Immanuel Kant”. În 2015, s-a înregistrat, în calitate de candidat independent la alegerile pentru deputați în Consiliul Municipal Glebovski, o așezare rurală din regiunea Iaroslav, însă și-a retras în scurt timp candidatura. În cadrul investigației a declarat că este casnică.

Despre Grak se spune că este prietenă bună cu Vadim Smirnov din cadrul direcției prezidențiale pentru relații cu vecinătatea apropiată. Anterior sosirii în cadrul direcției lui Cernov, Smirnov a fost columnist la publicația „Komsomolskaia pravda” și secretar de presă pentru guvernatorul regiunii Kaliningrad, Nikolai Țukanov. În 2013, autoritățile din Lituania i-au interzis lui Smirnov intrarea în țară, fiind suspectat de legături cu serviciile secrete ruse. Potrivit bazei de date a curselor aeriene, casnica Grak fuge de trei ani înainte și înapoi pe ruta Kaliningrad-Moscova-Chișinău.

Serghei Perfiliev, un alt vizitator de la Moscova care a fost observat de jurnaliști la centrul de campanie al lui Dodon, cooperează cu Centrul de Studii „Reghion” [n.t. în traducere: Regiunea]. Centrul este finanțat de UE, International Alert (Londra), Conciliation Resources (Londra) și de către cartierul general al NATO de la Bruxelles.

Pe pagina de internet a centrului „Reghion”, la secțiunea „experți” apar doi moldoveni – Valeriu Ostalep care, potrivit fișei informative din arhiva generalului Cernov, este un susținător convins al apropierii de Rusia și Bogdan Țârdea, observat la balcon alături de „cekistul” Gudilin.

În următoarea parte, Centrul „Dossier” va relata despre cine din cadrul administrației de la Kremlin se ocupă de țările Baltice, modul în care subordonații generalului Cernov desfășoară activități cu vectori de influență în Polonia și Serbia și care dintre autorii publicației „Komsomolskaia pravda” își trimite textele la editat în Staraia ploșadi.